Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 34:21 - Biblia în versuri 2014

21 Căci Dumnezeu, din cerul Lui, Vede purtarea tuturor, Pasul oricărui muritor.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

21 Ochii Săi cunosc căile omului; El îi vede fiecare pas.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 Ochii Lui Dumnezeu cunosc obiceiurile oamenilor; El le vede fiecare pas.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 Căci ochii lui sunt asupra căilor omului și vede toți pașii lui.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 Căci Dumnezeu vede purtarea tuturor, privește pașii fiecăruia.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 Căci ochii lui sunt asupra căilor omului și vede toți pașii lui.

Onani mutuwo Koperani




Iov 34:21
18 Mawu Ofanana  

Agar, Numelui Domnului, I-a spus – precum putea ea crede – „Tu ești Acel care mă vede. Căci iată, cu adevărat, Acuma mi s-a arătat – Din spate – Cel ce a trecut, Care, pe mine, m-a văzut!”


Iată că El, necontenit, Și-aruncă ochii spre pământ Spre-ai sprijini pe cei cari sânt – Cu toată inima – ai Lui. Nu e pe placul Domnului, Ce ai făcut. De-aceea-ți sun Că ai lucrat ca un nebun. Astfel, de-acuma, vei vedea Cum că războaie vei avea.”


De carne oare-s ochii Tăi? Vezi ca și omul, cu ai săi?


Că este cine? Domnu-i vede Pe toți cei care-s vinovați Și-n făr’delege-s cufundați.


Neîncetat, a mea purtare, Căci poate voi avea scăpare. Eu știu că un nelegiuit, Să vină, nu ar fi-ndrăznit,


Mereu, ca să mă urmărești. Privirile Îți pironești Numai peste al meu păcat, Iar pașii mi i-ai numărat.


El, liniște, le dăruiește Și-ncredere, dar îi pândește, Căci ochii Și I-a pironit Pe calea lor. Când i-a simțit


N-a cunoscut, El, Dumnezeu, Cărările pasului meu? Și oare nu mi-a numărat Toți pașii care i-am călcat?


Mă cercetează, Domnul meu, Să îmi știi inima mereu! Mă-ncearcă, Doamne, căci doresc Să afli ceea ce gândesc!


El, inima, le întărește La toți și-apoi, El urmărește Faptele lor, neîncetat.


Mereu sunt cei neprihăniți, De ochii Domnului priviți Și-a Lui ureche e plecată La ale lor strigăte-ndată.


Prezenți, ochii lui Dumnezeu, În orice loc vor fi, mereu; Nimeni – bun, rău – de a Sa față, Ascuns nu este. Pom de viață,


E lămurită-a omului Cărare-n ochii Domnului; El vede tot ce omul face.


Mereu, ai Mei ochi urmăresc Cărările pe cari pășesc, Căci înaintea Feței Mele, Nu pot a fi ascunse ele. Nelegiuirile făcute De ei, nu-Mi sunt necunoscute.


„Eu, Domnul – cel care veghez Întotdeauna – cercetez Adâncul inimii. Doar Eu Încerc rărunchii, tot mereu, Și plată-i dau la fiecare, După purtarea ce o are. Astfel, răsplata tuturor E dată după rodul lor.”


Dar oare, poate cineva, În loc ascuns să stea, cumva, Fără ca să pot să-l văd Eu?” – Întreabă Domnul Dumnezeu. „Nu umplu Eu acest pământ Și cerurile, câte sânt?


La sfat Tu ești nespus de mare Și-n faptă Tu ești Cel mai tare. Ai Tăi ochi, ne-ncetat, veghează Cărările ce le urmează Al oamenilor fii, să poți Să-i răsplătești apoi pe toți, Doar după căile urmate Și după roadele-arătate.


„Domnul privirea Și-a-ndreptat Spre-mpărăția ce se-arată Precum că este vinovată, S-o spulbere de pe pământ, Cu oamenii cari ai ei sânt.” „Totuși, nu am să-i nimicesc De tot, pe cei ce se vădesc Că sunt din casa cea pe care Iacov în astă lume-o are” – A cuvântat Domnul. „Căci iată,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa