Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 32:8 - Biblia în versuri 2014

8 De fapt, doar duhul omului – Acea suflare-a Domnului – Te poate face priceput.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

8 Dar există un Duh în om, suflarea Celui Atotputernic, care-i dă pricepere.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

8 Dar în om există un spirit: suflarea celui Omnipotent; și ea îi oferă capacitatea înțelegerii semnificației lucrurilor.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

8 De fapt, în om este un duh și suflarea Celui Atotputernic îl face priceput.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

8 Dar, de fapt, în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă priceperea.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

8 Dar este un duh în om și suflarea Celui Atotputernic le dă pricepere.

Onani mutuwo Koperani




Iov 32:8
24 Mawu Ofanana  

A zis dar, slujitorilor: „Ce spuneți, oare, domnilor? Asemenea lui Iosif – om – Noi, credeți, că mai găsi-vom?! Nu vom găsi altul la fel, Cu Duhul Domnului, în el!”


Apoi, lui Iosif, i-a vorbit: „Că Domnul ți-a descoperit Aceste lucruri, mă gândesc – Și sunt convins că nu greșesc – Că tu ești cel mai înțelept, Mai priceput și mai deștept.


Voi face după cum dorești: Pricepere ai să primești, Așa cum nimeni n-a avut ‘Nainte de-a te fi născut Și cum, asemeni, nimenea – Vreodată – nu va mai avea.


Israeliții au aflat, De felu-n care-a judecat, Atuncea, Solomon. Astfel, Cu toții s-au temut de el, Căci au văzut că Domnul pune În el, a Lui înțelepciune Care, mereu, îl însoțește Și-n judecăți îl sfătuiește.


Lui Solomon i-a dat mereu, Înțelepciune, Dumnezeu. Pricepere i-a dăruit Și cunoștințe, negreșit, Precum era nisipul mării, Veghind, mereu, asupra țării.


Iată cari este al meu plan: Avem să mergem în Liban, Ca să tăiem cedri. Apoi, La mare-i vom aduce noi Și-n plute o să îi legăm; Iar de la tine, așteptăm Ca să ne spui unde dorești Să ți-i trimitem. Când găsești Un loc ce este potrivit – Eu – plutele, am să-ți trimit, Cu ai mei oameni – se-nțelege – Ca ei apoi să le dezlege. În urmă, tu ai să le iei Și le vei duce unde vrei. În schimb, să îmi trimiți, aș vrea, Merinde, pentru casa mea.”


La Domnul – căci El le-a făcut – Putere e și-nțelepciune, Pricepere și sfat. De pune


Putere și înțelepciune, El are. Stăpânire pune, Peste cel cari se rătăcește Și peste cel care voiește, Pe alții, să îi rătăcească.


Cât suflul de la Dumnezeu Îl am în nări, cât mă mai ține Și sufletul aflat în mine,


Pe ale cerului cărări, El ne trimite înștiințări Și-n mintea noastră-ntipărește


Al Domnului Duh m-a făcut, Și Cel Puternic m-a umplut De viață, cu a Lui suflare.


Unde e Domnul care știe, Învățătură, să ne dea, Mai multă decât pot avea Toate-ale lumii dobitoace, Și care să ne poată face Mai pricepuți în lumea Lui, Decât pasărea cerului?”


De știi acum, te rog a-Mi spune: Cine a pus înțelepciune În întunericul din nori? Acela-i dintre muritori? Cine-a dat din știința lui, La facerea văzduhului?


Căci Domnul dă înțelepciune, Și-n al tău suflet o va pune. Din gura Lui iese știință, Pricepere și cunoștință.


Este suflarea omului Ca o lumină-a Domnului Care-și strecoară-a ei văpaie Până adânc în măruntaie.


Căci Domnul, precum am văzut, Îi dă celui ce-I e plăcut Înțelepciune, veselie, Știință, multă bucurie. Însă pe păcătos îl pune, Îngrijorat, ca să adune, Să strângă, să agonisească Și la sfârșit să dăruiască Ce-a adunat – al său avut – Celui lui Dumnezeu plăcut.


Aceste-nvățături, mereu, A fost doar bunul Dumnezeu, Căci numai El era-n măsură Să-i dea această-nvățătură.


Prin îndurarea cari mereu Le-a arătat-o Dumnezeu, Cei patru tineri au primit Știință și au dobândit, Apoi, putința să adune O cât mai mare-nțelepciune Ce le-a adus pricepere La orice fel de scriere Deosebită. Astfel, El Făcutu-l-a pe Daniel – A cărui minte o deschise – Deștept în viziuni și vise.


El schimbă vremi și-asemenea Și-mprejurări, după cum vrea. El îi răstoarnă pe-mpărați, Căci tot de El sunt ridicați. El este-Acela care pune, În înțelepți, înțelepciune. Cei pricepuți, și ei – la fel – Pricepere au de la El!


De pildă, despre-nțelepciune – Prin Duh – îi este dat a spune, Un anumit lucru, cuiva; Altul primește altceva: Va căpăta, poate, putință De a vorbi de cunoștință. Dar orice lucru, să știți bine, Că din același Duh, ne vine.


Toată Scriptura-i insuflată De Dumnezeu, și e lăsată, Ca să îi fie de folos Celui ce este credincios, Pentru că ea e în măsură Să-i dea, mereu, învățătură, Să-l mustre, să-l îndrepte iar, Să-i dea înțelepciune-n dar, Ca să se salte peste fire, Crescând întru neprihănire,


Dacă vreunuia-i lipsește Înțelepciunea, trebuiește S-o ceară de la Dumnezeu, Pentru că El o dă, mereu, Cu mână largă, tuturor Acelora care o vor. Au s-o primească fiecare, Căci El o dă fără mustrare.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa