Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 32:2 - Biblia în versuri 2014

2 Curat. Fiul lui Barachel Din Buz, veni atunci la el. Elihu, era al său nume Și-a lui obârșie, în lume – Adică spița sa de neam – Este-n familia lui Ram. Elihu, rău, s-a mâniat, Pentru că Iov, nevinovat Față de Domnul, s-a crezut.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 Atunci Elihu, fiul lui Barachel buzitul, din clanul lui Ram, s-a mâniat foarte tare. El s-a mâniat pentru că acesta se îndreptățea pe sine înaintea lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Atunci Elihu – fiul lui Barachel din Buz – din familia lui Ram, a devenit foarte iritat. El s-a supărat pentru că Iov se justifica pe sine înaintea lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Elíhu, fiul lui Baraheél din Buz, din familia lui Ram, s-a aprins de mânie împotriva lui Iob, pentru că [Iob se considera] pe sine mai drept decât Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Atunci s-a aprins de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. El s-a aprins de mânie împotriva lui Iov, pentru că zicea că este fără vină înaintea lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Atunci s‐a aprins mânia lui Elihu fiul lui Baracheel, Buzitul, din familia lui Ram: mânia lui s‐a aprins împotriva lui Iov fiindcă se îndreptățea pe sine mai degrabă decât pe Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani




Iov 32:2
18 Mawu Ofanana  

Uț se numea feciorul său, Pe care-ntâi, l-a dobândit; Apoi, pe Buz l-a zămislit, Pe Chemuiel – află Avram – Care-a fost tatăl lui Aram;


Îți place să mă chinuiești? Sau poate că disprețuiești Făpturile mâinilor Tale, Pentru că ai găsit cu cale Ca bunătatea Ta cerească, Peste cei răi, să strălucească?


I-o datorăm. Nelegiuirea Gura-ți conduce; iar vorbirea Pe care noi ți-am ascultat-o, Pare că ai împrumutat-o De la vicleni. Nu te uita!


Nu-i mare a ta răutate? N-ai făr’delegi nenumărate?


„Viu este Domnul, Cel ce poate Să-mi dea – însă nu-mi dă – dreptate. Viu este Cel Atot Puternic, Iar mie – un biet rob netrebnic – Îmi amărește viața. Eu,


Să nu gândiți, cumva, că vreau, Acum dreptate să vă dau! Până la ultima suflare, Am să îi stau în apărare, Doar nevinovăției. Țin


Să-mi scot dreptatea și, din plin, Mereu am să mă străduiesc! Nici o mustrare nu simțesc – Din partea inimii venită – Pentru perioada viețuită.


Așteptam milă, de la Tine! Văd însă, că Te lupți cu mine, Cu toată forța mâinii Tale!


S-a-nfuriat când a văzut Pe cei trei cari l-au osândit, Pe Iov, tăcând, căci n-au găsit Nici un răspuns pe-a lui măsură.


Ai spus tu, în auzul meu:


A zis iar: „Crezi că ai dreptate Și crezi că te îndreptățești Față de Domnul, dar greșești


Învățătură. Tu voiești, Dreptatea Mea, s-o nimicești? Osândă, vrei să Îmi dai Mie, Ca să îți scoți dreptate, ție?


Căci iată, râvna Casei Tale Mă macină pe a mea cale Și-n urmă, cade peste mine Ocara ce țintește-n Tine.


Dar ei tăceau. Atunci, Iisus, Privindu-i mânios, a spus: „Întinde-ți mâna!” Omu-acel, A-ntins-o și-a ajuns la fel, Cu și cealaltă, de îndat’,


„Așa e, însă, Te-ntreb eu: Cine-i acel aproape-al meu?”


Încă un sfat, să vă mai dau: „Vă mâniați, dar vă feriți, Mereu, să nu păcătuiți”, Ci să vă fie trecătoare Mânia; razele de soare Să nu apună, peste ea,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa