Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 32:13 - Biblia în versuri 2014

13 Să nu-mi spuneți: „Noi am văzut Înțelepciune-n el. Știut Este că omul e-nfundat De Domnul doar!” L-am ascultat,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

13 Să nu spuneți: «Am găsit înțelepciunea. Să-l confrunte Dumnezeu, nu un om».

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

13 Să nu spuneți: «Constatăm că vorbim cu cineva care chiar are înțelepciune; să îl confrunte Dumnezeu, nu un om.»

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

13 Să nu ziceți: «Am aflat înțelepciunea; Dumnezeu poate să-l biruie, nu un om».

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

13 Să nu ziceți însă: ‘În el noi am găsit înțelepciunea – numai Dumnezeu îl poate înfunda, nu un om!’

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

13 Să nu ziceți: Am găsit înțelepciune; Dumnezeu îl poate birui, nu omul;

Onani mutuwo Koperani




Iov 32:13
23 Mawu Ofanana  

Și jur: nu îți va fi luat Nimic, ci îți va fi lăsat Totul! Căci eu nu voi avea, Un fir de ață, o curea De-ncalțăminte, de la tine, Să nu poți spune, despre mine „Pe-Avram, eu l-am îmbogățit”. Nimica nu mi-a trebuit,


„Din pântece, gol, am ieșit Când m-am născut, și e vădit Că-n inima pământului, Gol merg, prin voia Domnului! Domnul mi-a dat, El mi-a luat: Să fie binecuvântat, În veci, Numele Domnului!”


„S-ar zice – dacă nu greșesc – Că întreg neamul omenesc Voi îl formați; de veți muri, Și-nțelepciunea va pieri!


Vă rog prieteni, s-aveți milă De mine, căci mi-e foarte greu! Iată, mâna Lui Dumnezeu, Cât de puternic m-a lovit!


Atunci, să știți că tot mereu, Mă urmărește Dumnezeu Și cu-al Său laț mă învelește.


Iov a privit-o încruntat: „Femeie! Nu ți-e mintea bună! Iată, vorbești ca o nebună! Cum binele, noi îl primim Din mâna Domnului, nu știm Și răul să-l primim, la fel?! Deci cum să-L blestem eu, pe El?!” Iov, astfel, n-a păcătuit În tot ceea ce a vorbit.


Atunci în loc de grâu, vreau spini Să crească pe acea țarină, Și-n loc de orz, crească neghină! V-am spus tot ceea ce-am avut!” – A mai zis Iov, și a tăcut.


V-am dat toată luarea-aminte: Dar nimeni nu l-a-ncredințat, Nici vorba nu i-a răsturnat.


Dar Iov, mie, nu mi-a vorbit Direct, și-acum am îndrăznit Să-i răspund altfel decât voi!


Prinși de suflarea Domnului, Sub arșița mâniei Lui, Cei răi – cu toți – sunt nimiciți!


La capăt: iată, m-au străpuns Săgețile lui Dumnezeu. Otrava lor, în trupul meu, Pătrunde-acum; groaza Lui vine Și vâră spaime grele-n mine!


Din vremea veche ți-am vestit Aceste lucruri, negreșit. Te-am înștiințat de mai ‘nainte, Pentru ca tu să iei aminte – Când împlinite vor fi ele – Iar despre lucrurile-acele Să nu poți spune: „Am văzut Că al meu idol le-a făcut, Căci cel care le-a poruncit E tocmai chipul meu cioplit Și toate-acum s-au întâmplat, Cum vrut-a chipul meu turnat!”


Ele – acum – vor prinde viață: Acum, în vremile de față, Căci nu fac parte din trecut. Tu, până azi, nu ai știut De ele, ca să spui apoi: „Demult le cunoșteam și noi”.


Vai de cei cari se socotesc Drept înțelepți și pricepuți!


„Domnul a zis: „Cel înțelept Să nu se țină că-i deștept. Să nu se laude că are, Cumva, înțelepciune mare. Dacă e tare cineva Să nu se laude, cumva, La nimeni, cu a lui tărie. Bogatul, cu-a lui bogăție, Să nu se laude nici el.


Iată, chiar decât Daniel, Mai înțelept ești și astfel, Nu era taină nepătrunsă, Care să îți fi fost ascunsă.


Ale lui Iuda corturi, iată Că mântuite, prima dată, De către Domnul au să fie, Pentru ca slava ce se știe Că este-n a lui David casă, Precum și slava ce se lasă Peste acei cari se vădesc Că la Ierusalim trăiesc, Să nu se-nalțe peste cei Care se dovedesc Iudei.


„Nici o putere, n-ai avea” – I-a zis Iisus – „asupra Mea, Dacă ea nu ți-ar fi fost dată, De sus, de către al Meu Tată. Cel care-n mâna ta M-a dat, A săvârșit un greu păcat!”


Să nu se-nșele nimenea: Acela care va avea, Părere bună, despre el, Crezându-se-nțelept astfel, Nebun, întâi, să fie, dacă Vrea, înțelept, ca să se facă.


Domnul, lui Ghedeon, i-a spus: „Poporul care l-ai adus, E mult prea mult, acum când vreau, Pe Madian, ca să îl dau În mâna voastră. Nu cumva, Să se gândească cineva Și să se laude apoi – Când va fi gata ăst război – Zicând că „Numai mâna mea, Izbândă, a putut să-mi dea!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa