Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 30:23 - Biblia în versuri 2014

23 Știu ce-ai să faci: ai să mă iei Din lume, pentru că Tu vrei Să mor și-apoi să poposesc Unde cei vii se întâlnesc.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

23 Știu că mă duci la moarte, în locul hotărât pentru toți cei vii.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

23 Știu că mă duci la moarte, în locul stabilit pentru toți cei (care acum încă mai sunt) vii!»

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

23 Căci știu că mă faci să mă întorc spre moarte, spre casa adunării tuturor celor vii.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

23 Căci știu că mă duci la moarte, în locul unde se întâlnesc toți cei vii.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

23 Căci știu că mă duci la moarte și la casa hotărâtă tuturor celor vii.

Onani mutuwo Koperani




Iov 30:23
12 Mawu Ofanana  

Și în sudoarea feței tale Mănâncă-ți pâinea, pân’ cu cale, Voi socoti că-i potrivit Să te întorci de-unde-ai pornit! Căci Eu te-am făcut din pământ, Și-n el îți vei afla mormânt!


Va trebui ca să murim Și-asemeni apelor să fim Care sunt pe pământ vărsate Și nu se-adună, împărate. Ascultă dar, de sfatul meu: Află că Domnul Dumnezeu Nu caută, viața, s-o ia, Ci mai degrabă, Domnul vrea Ca omul care a fugit Să nu rămână izgonit, Din fața Lui. De-am cutezat


Că m-ai făcut un suflet viu; Că mâinile-Ți m-au modelat În întregime – chip mi-ai dat… Și-acuma, Tu mă nimicești!


Nicicând! Deci, de i-ai numărat Lunile vieții, hotărând Numărul zilelor, și când Peste hotarul însemnat De Tine, știi că niciodat’ Nu va putea să treacă el,


Iar bulgării grei, de pământ Din vale, mai ușori îi sânt, Căci toți oamenii, după el, Vor merge, precum tot la fel, ‘Nainte-i, alții sunt plecați.


Acolo, chipul omului Nu mai contează – sunt la fel Și mic și mare – iar acel Care-a fost rob, e izbăvit De-acela care l-a robit.


Ce-mi pasă mie?! Îndrăznesc Să spun căci cel nevinovat Zdrobit e, ca un vinovat.


El, stăpânire, nu va pune, Vreodată, peste-a lui suflare; Nici peste-a morții zi, nu are Forța de-a pune stăpânire. Nu este nici o izbăvire, În astă luptă. Pe ai săi – Pe toți acei care sunt răi – Nici răutatea n-o să poată, Din gura morții, să îi scoată.


Cei vii, își știu sfârșitul sorții: Știu că muri-vor, însă morții Nu știu nimic și nu li-e dată Apoi, nimic – nici o răsplată – Căci după ce-au fost îngropați, De toată lumea sunt uitați, Iar viața înainte merge; Chiar pomenirea li se șterge.


Și după cum e rânduit Ca orice om să moară-o dată Și-apoi se face-o judecată,


Atenți să mă priviți acum: Iată-mă, gata sunt de drum. Pe el – ca tot ce-i pământesc – Sunt pregătit ca să pășesc. Din inimile voastre, voi – Din sufletul vostru apoi – Să recunoașteți, într-un glas, Cum că nimic nu a rămas – Din vorbele ce le-a rostit Al vostru Domn – neîmplinit. De-aceea, astăzi, pot a spune Că toate vorbele Lui bune S-au împlinit, față de voi.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa