Iov 30:22 - Biblia în versuri 2014

²² Mă salți în sus și-apoi pe ale Vântului aripi, îmi dai brânci, Să cad, să mă zdrobesc de stânci, Și cu-al furtunii vânt voiești, Ființa, să mi-o nimicești.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²² Tu mă ridici, mă faci să călăresc pe vânt și mă arunci în furia furtunii.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²² Mă ridici deasupra vântului și mă arunci în marea intensitate a furtunii.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²² Mă ridici și mă faci să călăresc vântul, mă faci să fiu izbit de furtună.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²² Mă ridici, îmi dai drumul pe vânt și mă nimicești cu suflarea furtunii.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²² Mă ridici pe vânt, mă faci să călăresc pe el, și mă topești în furtună.

Iov 30:22 Mawu Ofanana

Iov 21:18

Făcându-i pai, luat de vânt, Și pleavă, de vârtej, purtată.

Iov 27:21

De vântul răsăritului E smuls din locuința lui.

Iov 9:17

Căci El, într-una, mă izbește Și rănile îmi înmulțește, Fără ca eu să am vreo vină, Făcând ca din a Lui pricină,

Psalmi 1:4

Altă soartă-au pe pământ: Sunt ca pleava ce-a fost strânsă Și-apoi risipită-n vânt.

Psalmi 102:10

Căci mă încearcă-a Ta mânie Și urmărit sunt de urgie. Departe, Tu m-ai aruncat, După ce-ntâi m-ai ridicat.

Psalmi 104:3

Din ape, vârf Îți întocmești, Acolo unde locuiești. Norii, drept car Ție Îți sânt Și umbli pe aripi de vânt.

Psalmi 18:10

Un heruvim, cal, Îi era Și pe aripi de vânt zbura.

Isaia 17:13

Iată, sunt multe neamuri cari Mugesc ca niște ape mari… Când sunt de Dumnezeu mustrate, Departe fug, înspăimântate. Luate zgomotele sânt, Cum de suflarea unui vânt E pleava de pe munți purtată, Sau cum țărâna-i spulberată De un vârtej de vânt stârnit.

Езекиел 5:2

Du-te-n cetate și, în foc, Vei arde, în al ei mijloc, A treia parte-a părului, La împlinirea timpului Pentru a ei împresurare. Fă acest lucru, după care, Altă treime vei avea Ca să o tai cu sabia, Pe lângă zidurile-aflate, Jur împrejur, lângă cetate. Treimea ce ți-a mai rămas, Din păr, în acel ultim ceas, Doar vântului să i se dea, Căci după ei, trag sabia.

Osea 13:3

De-aceea, fi-va a lor viață, Ca norul cel de dimineață, Ca roua care e zvântată, Ca pleava cea de vânt purtată, Ca fumul care a ieșit Din horn și-apoi s-a risipit.

Osea 4:19

Strânși fi-vor de aripi de vânt, Căci de rușine dați ei sânt, Cu-altarele cele pe care Întregul lor popor le are!”