Iov 3:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ Oare de ce am mai trăit?! Oare de ce nu am murit ‘Nainte de-a mă fi născut?! Cum, sufletul, nu mi-am pierdut Când maica mea m-a zămislit?

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹¹ De ce n-am murit la naștere și n-am pierit când am ieșit din pântec?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ De ce n-am murit la naștere și n-am dispărut atunci când am ieșit din uter?

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ De ce n-am murit din pântecele [mamei] și, abia ieșit din sânul [ei], să-mi fi dat duhul?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ De ce n-am murit în pântecele mamei mele? De ce nu mi-am dat sufletul la ieșirea din pântecele ei?

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹¹ De ce n‐am murit în pântece? De ce nu mi‐am dat duhul când am ieșit din pântece?

Iov 3:11 Mawu Ofanana

Iov 3:10

Căci să închidă, n-a voit, Pântecul ce m-a zămislit, Și de-ai mei ochi nu a ascuns Durerile ce m-au străpuns!

Iov 3:12

Genunchi, de ce oare-am găsit Să mă primească, să m-așeze Și sâni ca să mă alăpteze?!

Psalmi 58:8

Ca și un miel, voiesc să piară Toți, de arșița de afară! Soare, să nu mai vadă ei, Ca stârpitura de femei!

Psalmi 71:6

Sprijin, pe Tine, te-am avut, De când măicuța m-a născut. De când în pântec eram eu, Ești binefăcătorul meu. Pe Tine, eu am căutat Ca să Te laud, ne-ncetat.

Qohelet 4:2

Încă ceva am mai găsit: Că oamenii care-au murit, Mai fericiți sunt – eu gândesc – Decât acei care trăiesc.

Qohelet 4:3

Însă cu mult mai fericit E cel care nu a trăit – Omul care nu s-a născut – Pentru că încă n-a văzut Nimic, din răutatea care Își face mendrele sub soare.

Qohelet 6:3

Chiar dacă mult omul trăiește Și-o sută de copii va crește – Oricât în zile ar spori Și-averea i se va mări – Dacă din ce a adunat, Sufletu-i nu s-a bucurat Și dacă nici parte nu are Apoi măcar de-o-nmormântare, Atunci este mai fericită O stârpitură prăpădită, Decât e cel cari a trudit;

Qohelet 6:5

Dar soarele nu l-a văzut, Lumina nu i-a cunoscut, Fiind mai bine pentru ea, Decât omului celuia.

Isaia 46:3

Iacove, voi să M-ascultați! De-asemenea, seama luați Și voi cari sunteți rămășiță Din a lui Israel mlădiță! Ascultați voi, acei pe care Purtatu-v-am Eu în spinare – De când pe lume sunteți voi – Și pe-al Meu umăr, mai apoi, Necontenit, loc ați avut, Din clipa-n care v-ați născut:

Ieremia 15:10

„Vai, mamă care m-ai născut, Căci tu, pe mine, m-ai făcut Un om de ceartă și ocară, De pricini rele pentru țară! Nimic, la nimeni, n-am cerut Și nici nu dau cu împrumut, Dar totuși, blestemat sunt eu, De către toți ai mei, mereu!”

Ieremia 20:17

Oare de ce nu am pierit, Până când nu m-a zămislit Măicuța mea și astfel, mie, Pântecul ei, mormânt, să-mi fie? De ce oare, nu se putea, Însărcinată a fi ea, Mereu, cu mine? Pentru ce,

Osea 9:14

Doamne, le dă… Ce le dai, oare? Dă-le un pântec, ca să nască, ‘Nainte să se împlinească Vremea în cari se zămislește! Și țâțe seci le dăruiește!…