Iov 27:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ Iată ce soartă-a hărăzit El, pentru cel nelegiuit.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹³ Aceasta este partea omului nelegiuit de la Dumnezeu și moștenirea celor groaznici de la Cel Atotputernic.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Așa procedează, de fapt, Dumnezeu cu omul rău; și aceasta este moștenirea dată de Cel Omnipotent aceluia care își exploatează semenii.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Aceasta este partea omului nelegiuit de la Dumnezeu, moștenirea pe care cei violenți o iau de la Cel Atotputernic.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Iată soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău, moștenirea pe care o hotărăște Cel Atotputernic celui nelegiuit.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹³ Aceasta este partea omului celui rău de la Dumnezeu și partea de moștenire a apăsătorilor pe care o primesc de la Cel Atotputernic:

Iov 27:13 Mawu Ofanana

Iov 27:12

Deci dacă știți toate aceste, Atunci de ce vorbiți prostește?

Iov 31:2

Eu am făcut precum am spus; Dar nu știu, Dumnezeu, de sus, De ce oare m-a pedepsit Și astă soartă mi-a gătit? De ce, în loc de fericire, Mi-a dat această moștenire?

Iov 31:3

Dar oare, nu este pieirea Pentru cei răi? Nenorocirea Nu-i pentru cei fără de lege? Nu pot, un lucru, a-nțelege:

Psalmi 11:6

Pe cei răi, Domnul îi lovește Cu ploaie de cărbuni și foc Și cu pucioasă la un loc. Doar vântul cel dogoritor E partea și paharul lor,

Psalmi 12:5

„Iată, pe cei nenorociți, Văzutu-i-am din cerul Meu, Cât au ajuns de asupriți, Și cum săracii gem mereu. De-aceea Mă ridic, îndată” – Domnul a zis – „iar Eu voiesc, Pe toți obijduiții – iată – Acuma să îi mântuiesc!”

Qohelet 8:13

Cel rău nu este fericit, Iar viața nu i s-a lungit Cum crește umbra ce-a fost mică, Pentru că lui nu-i este frică De-Acela care l-a făcut.

Isaia 3:11

Vai, de acel care e rău, Căci parte are-n lucrul său, De roadele faptelor lui, Care sunt ale răului!

Maleahi 3:5

„De voi, am să M-apropii – iată – Căci vă voi face judecată. Mă voi apropia de voi Și-am să mărturisesc apoi, Contra descântătorilor, În contra preacurvarilor, În contra celor cari strâmb jură, În contra celor care fură Din truda simbriașului Căci opresc partea omului, În contra celor ce vădesc Că pe orfan îl asupresc, Pe văduvă și pe toți cei Cari sunt străini față de ei. Mărturisesc – de bună seamă – Și-n contra celor ce n-au teamă De Mine” – zice Cel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.

2 Petru 2:9

Înseamnă, cum că, Dumnezeu Are să știe, tot mereu, A-i izbăvi din încercare Pe cei cucernici, iar pe care S-au arătat nelegiuiți, Îi va păstra ca, pedepsiți, Să fie-n ziua-nfricoșată, În cari va face judecată: