Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 25:3 - Biblia în versuri 2014

3 Se află, oare, cineva Să-I numere oastea, cumva? Și peste cine nu răsare, Când se aprinde-ntreaga zare, În zori, a Domnului lumină?

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Cine-I poate număra armatele? Peste cine nu răsare lumina Sa?

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Cine Îi poate număra armatele (formate din corpuri cosmice)? Peste cine nu răsare lumina Sa?

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Este oare număr pentru trupele sale? Și peste cine nu se ridică lumina lui?

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Cine ar putea să-I numere oștile? Și peste cine nu răsare lumina Lui?

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Se pot număra oare oștile lui? Și peste cine nu răsare lumina lui?

Onani mutuwo Koperani




Iov 25:3
16 Mawu Ofanana  

Săgeata Lui mă înconjoară Din toate părțile. Ea zboară, Purtată de aripi de vânt, Și-mi varsă fierea, pe pământ, Căci în rărunchi m-a înțepat;


Poate fi omul fără vină, ‘Naintea Domnului? Curat, Poate fi cel ce s-a-ntrupat Dintr-o femeie muritoare?


„Priviți dar, către ceruri, voi! Spuneți acuma, ce credeți? Cine-a făcut, tot ce vedeți? Oștirile-nălțimilor Mergând după numărul lor, În șir, așa cum ați văzut, Pe ceruri, cine le-a făcut? Domnul e Cel care le cheamă, Pe nume și, de bună seamă, Nici una-n față-I nu lipsește, Căci tare, El se dovedește.”


Un râu de foc eu am zărit, Din fața Lui cum a ieșit. Aceia care Îi slujeau, La mii de mii se numărau, Iar cei pe care i-am văzut În fața Lui că au șezut, De zece mii se dovedeau, Ori zece mii că se aflau. Apoi, în locu-acela, iată Că s-a ținut o judecată, Unde cărțile s-au deschis.


Crezi că, pe Tatăl, n-aș putea Să-L rog, să-Mi dea ajutorare? Doar peste doișpe legiuni are, De îngeri, gata pregătite, Pe care le-ar putea trimite, Dacă le-aș cere, imediat!


Să arătați, în acest fel, Ai cui fii sunteți voi. Căci El – Tatăl din cer – soarele Său – Peste cel bun, peste cel rău – Îl face ca să răsărească, Și deopotrivă să-i stropească Ploaia – atâta pe cei drepți, Cât și pe cei care-s nedrepți.


Măsura Lui, de viață-i plină, Iar ea-i a omului lumină.


Orice ființă omenească Venind în lume-i luminată, De raza Ei, adevărată.


Oricare lucru bun, primit, Oricare dar desăvârșit, Pe care noi l-am căpătat, Numai de sus, ne este dat. Toate acestea, fraților, Părintele luminilor Ni le-a trimis. Nici o schimbare Și nici o umbră de mutare – În El – nicicând, nu s-a văzut.


Când, ochii, iar i-am ridicat Și împrejur, eu m-am uitat – La scaunul Celui Prea Sfânt, La toți bătrânii care sânt Și la făpturile pe care, Scaunu-n jurul său le are – Glasuri de îngeri au vorbit, Pe care eu le-am auzit. Numărul lor e foarte mare: De zece mii de ori, el are Tot zece mii și mii de mii, Încât e greu, minte, să ții.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa