Iov 23:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Din drumul Lui. M-am străduit, Poruncile-I de-am împlinit, Și-ntreaga voie mi-am plecat La ceea ce a cuvântat.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹² Nu m-am îndepărtat de porunca buzelor Sale; am prețuit cuvintele gurii Sale mai mult decât porția mea de hrană zilnică.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Nu m-am îndepărtat de ce a stabilit El prin porunca buzelor Lui. Am adunat cuvintele gurii Sale.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² De porunca buzelor sale nu m-am îndepărtat și am păstrat cuvintele gurii lui mai mult decât hotărârea mea.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² N-am părăsit poruncile buzelor Lui; mi-am plecat voia la cuvintele gurii Lui.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Nu m‐am dat înapoi de la porunca buzelor lui; am strâns cuvintele gurii sale mai mult decât hrana mea trebuitoare.

Iov 23:12 Mawu Ofanana

Iov 15:11

‘Nainte-ți. Puțin lucru, oare, Sunt mângâierile pe care Ți le dă Domnul, orișicând, Și vorbele ce-atât de blând, Acuma, ție îți vorbesc?…

Iov 22:22

Atunci când Îi vei fi primit Învățătura și ți-ai pus La inimă, tot ce ți-a spus

Iov 23:13

Când hotărârea Sa-i luată, Cine-mpotrivă-I o să poată Să-I steie? Nimeni! El va face Numai așa precum Îi place!

Iov 33:9

„Eu sunt curat și-am fost, mereu, Neprihănit. Nu este-n mine Fărădelege – știți prea bine!

Iov 6:10

Cu bucurii și mângâiere Rămân eu, în a mea durere, Căci niciodată n-am călcat Poruncile ce mi le-a dat Al nostru Domn. Dar ce vorbesc?

Psalmi 119:103

Ce dulci se-arată pentru mine Cuvintele spuse de Tine! Căci pentru cerul gurii mele, Mai dulci sunt, decât mierea, ele!

Psalmi 119:11

Al Tău Cuvânt Îl voi avea Pus bine, în inima mea, Să nu ajung ca să greșesc Și-n contră-Ți să păcătuiesc!

Psalmi 119:127

Iubesc porunca Domnului, Mai mult de cât iubesc vreodat’ Tot aurul cere-i curat.

Psalmi 33:11

Dar sfatul Domnului, se știe Că, dăinuiește pe vecie, Iar planul Său se dovedește – Din neam, în neam – că se-mplinește.

Proverbe 30:8

Neadevărul, de la mine Să-l depărtezi! Departe-l ține! Să depărtezi – te rog frumos – Mereu, cuvântul mincinos. Să nu îmi dai nici sărăcie, Dar nici prea multă bogăție. Dă-mi pâinea care-mi trebuiește! Atât doar, inima-mi dorește!

Ieremia 15:16

Cuvintele-Ți, când le-am primit, Îndată eu le-am înghițit, Căci bucuria și-o găsea, În ele-atunci, inima mea, Pentru că eu am fot numit După-al Tău Nume, negreșit, O Dumnezeu al tuturor, Precum și Domn al oștilor!

Luca 12:42

Domnul răspunse: „Cine-i, oare, Ispravnicu-nțelept, pe care, Stăpânul are să-l așeze, Peste-ai săi robi, ca să-i vegheze, Să le dea hrana rânduită, Mereu, la vremea potrivită?

Luca 12:46

Stăpânul robului acel Veni-va, când nu știe el Și, în bucăți, îl va tăia. Soarta, pe care-o va avea, Va fi asemenea celor Necredincioși, în lucrul lor.

Ioan 4:32

El le-a răspuns: „Am o mâncare, Ca s-o mănânc, însă, pe care, Voi n-o cunoașteți, dragii Mei.”

Ioan 4:34

Iisus le-a zis: „A mea mâncare, E să fac voia Celui care Trimisu-M-a, iar Eu voiesc, Lucrarea, să I-o împlinesc.

Ioan 8:31

Iisus, atunci când a văzut, Chiar și Iudei, că L-au crezut, A zis, referitor la ei: „Voi fi-veți ucenicii Mei, Doar dacă, în cuvântul Meu, O să rămâneți, tot mereu.

Fapte 14:22

Și-au întărit, în calea lor, Sufletul ucenicilor. Să stăruie, i-au îndemnat – Toți – în credință, ne-ncetat, Spunând că-n cer, la Dumnezeu, Doar prin necazuri și prin greu, Putem pătrunde. Când sfârșiră,

1 Petru 2:2

Asemenea ca niște prunci Cari, de curând, născuți sunteți, Lapte duhovnicesc, să vreți A căpăta, să creșteți voi – Prin el – spre mântuire-apoi,

1 Ioan 2:19

Ei, dintre noi, s-au ridicat, Însă, precum s-au arătat, Nu sunt de-ai noștri. De erau, Cu noi și-acuma se aflau. Dar iată că ne-au părăsit. Din rândul nostru au ieșit Ca să se vadă mai apoi, Cum că nu toți sunt dintre noi.