Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 22:18 - Biblia în versuri 2014

18 Și totuși, cortul le e plin De bunătăți cari știm că vin Doar de la Bunul Dumnezeu. Departe, vreau ca să fiu eu, De sfatul celor răi! Voi știți

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

18 Totuși, El le-a umplut casele de bunătăți. Dar departe de mine sfatul celor răi!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

18 Totuși, El le-a umplut casele cu lucruri bune. Dar în niciun caz eu nu voi agrea (și nu voi aproba) reuniunea celor răi!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

18 El le umpluse casele cu bunăstare. Dar departe de mine sfatul celor nelegiuiți!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

18 Și totuși Dumnezeu le umpluse casele de bunătăți. – Departe de mine sfatul celor răi! –

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

18 Totuși el le‐a umplut casele cu bunătăți: dar departe de mine sfatul celor răi!

Onani mutuwo Koperani




Iov 22:18
9 Mawu Ofanana  

Îți place să mă chinuiești? Sau poate că disprețuiești Făpturile mâinilor Tale, Pentru că ai găsit cu cale Ca bunătatea Ta cerească, Peste cei răi, să strălucească?


Jefuitorii cari, mereu, Îl mânie pe Dumnezeu. Le merge bine tuturor Chiar dacă Dumnezeul lor


Nu și-au întins ei stăpânirea, Ca să cuprindă fericirea? Departe însă, e de mine Al răilor sfat. Voi știți bine


Fericit e omul care, Cu cei răi, nu stă la sfat, Nu-și lasă-ale lui picioare Pe cărarea de păcat A celor fără de lege, Păcătoși, răufăcători; Să se-așeze, nu-nțelege, Cu cei batjocoritori, Pe-al lor scaun. El găsește –


Doamne, în mâna Ta cea tare, Se află doar, a mea scăpare. De oamenii ce-n lume sânt, Mă scapă, căci ei, pe pământ – În astă viață – și-au luat Partea cea bună, ne-ncetat. Cu bunătăți, Tu ai umplut Pântecul lor și am văzut Cât de sătui sunt fiii lor Și cum apoi, prinosul lor, La porci l-au aruncat. Dar eu


Mișeii? Știu că i-ai sădit, În rădăcini s-au întărit Și astfel cresc oameni-acei, Fără ca să dea vreun rod ei. Ce-i drept, aproape Te-ai ținut De gura lor, dar am văzut Cât de departe Te vădești De ale lor inimi că ești.


Măcar că Domnul, niciodat’, La drept vorbind, nu S-a lăsat Fără să facă mărturie: V-a făcut bine, cum se știe, Că a dat ploaie, după care V-a dat și vremuri roditoare, Și hrană – din belșug – v-a dat, Și bucurie v-a turnat, În inimi, de vi le-a umplut.”


„Am să mă-ntorc, după aceea, Ca să ridic, în vremea ‘ceea, Cortul lui David, la loc iar, Din prăbușire. Așadar, Ruinele am să-i zidesc Și-am să-l înalț iar, căci voiesc


Domnul înalță și coboară, El este Cel ce sărăcește, Precum și Cel ce-mbogățește.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa