Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 22:11 - Biblia în versuri 2014

11 Nu vezi tu negura din jur, Și apele ce te lovesc?

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

11 De aceea este atât de întuneric, încât nu poți vedea, și te acoperă un șuvoi de ape.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 Astfel, pentru tine totul este atât de întunecat, încât nu poți vedea; și te acoperă un torent de ape.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 Nu vezi întunericul și o mulțime de ape te acoperă.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 Nu vezi dar acest întuneric, aceste ape multe care te năpădesc?

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

11 sau întuneric de nu vezi, și te acoperă mulțime de ape.

Onani mutuwo Koperani




Iov 22:11
17 Mawu Ofanana  

Iar suferințele cu care, Acuma, tu ești încercat, Atuncea le vei fi uitat Și toate îți vor fi părut Ca apele care-au trecut.


Este împins, de la lumină, În beznă. Pentru a sa vină, Din lume, este izgonit


Bezna are să-i stăpânească Cortul – lumina va muri, Iar candelei îi va pieri Sclipirea blândă-a focului, Ce pâlpâia de-asupra lui.


Ieșirile îmi sunt tăiate Și nu mai pot, nicicum, să trec. Aș vrea, oriunde, ca să plec – Să îmi urmez căile mele – Dar nu pot, pentru că pe ele, El, beznă grea, a-mprăștiat.


Cei răi alunecă ușor, Pe suprafața apelor, Iar părțile lor pe pământ, Blesteme se vădesc că sânt; Ei n-au să calce, nicidecum, Pe calea viilor. Precum,


Se-nalță glasul tău, la nori, Ca peste tine să cobori Râuri de ape? Sau atunci,


Pe toți acești, El i-a învins: În miezul zilei, i-a împins În beznă, unde i-a lăsat Să bâjbâie, neîncetat, Conduși de-amăgitoare șoapte, De parcă-ar fi în miez de noapte.


Un val, alt val aduce-n cale, La vuietul apelor Tale. Talazurile de la Tine, Toate trecut-au peste mine.


Bezna e calea celor răi, Și pe-ale lor ascunse căi, Ei nu simt când se poticnesc.


Cu-a lui privire în pământ, El va vedea precum că sânt Necazuri doar, în jurul său, Grele nevoi, neguri și rău. Poporul fi-va părăsit, Fiind – în beznă – izgonit.


M-a dus, în beznă să mă țină, Să nu am parte de lumină.


Noian de ape au venit Și peste cap mi-au năvălit. Când valurile le-am văzut, Am zis de-ndată: „Sunt pierdut!”


Și totuși, Tu m-ai scufundat În mare. M-au înconjurat Râuri de ape. M-au bătut Talazurile și-ai făcut, Valuri să treacă peste mine.


Plângând, adevărații fii, Ai cerului Împărății, În mijlocul plânsetelor Și în scrâșnirea dinților.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa