Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 20:26 - Biblia în versuri 2014

26 Nenorociri nenumărate, Iar bogățiile-adunate De el, iute sunt nimicite Căci de-un foc mare-s mistuite. Iar focul care le-a cuprins, De nimeni nu a fost aprins; El îl va arde pe cel rău, Cu tot ce-a fost în cortul său.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

26 Întunericul deplin este pregătit pentru bogățiile lui. Un foc neaprins de nimeni le va arde și va distruge ce a rămas în cortul lui.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

26 Bogățiilor lui le este pregătit un total întuneric. Va veni foc care nu a fost aprins de nimeni. El va consuma și va distruge tot ce a mai rămas în cortul lui.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

26 Tot întunericul se ascunde peste ce a adunat el: va devora un foc peste care nu s-a suflat, va fi distrus ce a rămas în cortul său.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

26 Toate nenorocirile sunt păstrate pentru comorile lui; va fi mistuit de un foc pe care nu-l va aprinde omul, și ce va mai rămâne în cortul lui va fi ars de foc.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

26 Tot întunericul este păstrat pentru vistieriile lui: un foc nesuflat de om îl va mistui: va mistui ce a rămas în cortul lui.

Onani mutuwo Koperani




Iov 20:26
13 Mawu Ofanana  

Din întuneric, n-o să poată Ca să mai iasă, niciodată. Mlădița lui are să ardă În flăcări și o să îl piardă Domnul, cu-a gurii Lui suflare.


Pe toți acești, El i-a învins: În miezul zilei, i-a împins În beznă, unde i-a lăsat Să bâjbâie, neîncetat, Conduși de-amăgitoare șoapte, De parcă-ar fi în miez de noapte.


Săgeți războinice, din cer, Cărbuni aprinși, de ieniper.


Și-asemenea unui cuptor Aprins și înfricoșător, Are a-i face de îndată, În ziua-n care se arată; Căci Domnul, în mânia Lui, Îi va da pradă focului.


De multă vreme-i pregătit Un rug, pentru-mpărat gătit. Adânc și lat este făcut Căci din belșug lemne-a avut. Suflarea Domnului, furioasă – Precum șuvoiul de pucioasă – Asupră-i vine, îl cuprinde Cu valul ei și îl aprinde.”


Cu-a lui privire în pământ, El va vedea precum că sânt Necazuri doar, în jurul său, Grele nevoi, neguri și rău. Poporul fi-va părăsit, Fiind – în beznă – izgonit.


În a Lui arie, e gata. În mână, își are lopata. Va curăța ogorul, iar Grâu-l va strânge în grânar, În timp ce pleava adunată, În flăcări fi-va aruncată.”


Plângând, adevărații fii, Ai cerului Împărății, În mijlocul plânsetelor Și în scrâșnirea dinților.”


Ca valurile înspumate Care aleargă-nfuriate, Mereu, pe fața mărilor, Își spumegă rușinea lor Oameni-aceștia. Fiecare, Stele-au ajuns, rătăcitoare; Iar pentru ei, fost-a păstrată Doar negura întunecată, Și-o vor primi, pentru vecie.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa