Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 20:25 - Biblia în versuri 2014

25 De va-ncerca, din trup s-o smulgă, Scântei și fiere o să-i curgă Din rană. Va fi apucat De spaima morții. S-au păstrat

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

25 El își smulge săgeata din spate; va străluci când va ieși din fierea lui. Groaza îl va cuprinde.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

25 El și-o va smulge din spate; și ea va străluci când va ieși din fierea lui. Atunci va fi afectat de panică.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

25 Trage și scoate [săgeata] din spatele lui. Și când strălucirea [săgeții iese] din fierea lui, spaimele vin asupra lui.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

25 Își smulge din trup săgeata, care scânteiază la ieșirea din fierea lui, și îl apucă spaimele morții.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

25 Trage săgeata și‐i iese din trup: da, oțelul scânteietor îi iese din fiere; spaimele sunt peste el.

Onani mutuwo Koperani




Iov 20:25
13 Mawu Ofanana  

Ioab a zis, atunci, astfel: „După cum văd eu foarte bine, Îmi risipesc vremea, cu tine!” Cu trei săgeți, el a plecat Și pe-Absalom l-a săgetat. Când, în stejar, el se zbătea Și plin de viață se vădea, De trei săgeți a fost ajuns Și-n inimă, a fost străpuns.


Plini de neliniști. Temeri vechi Îi țipă-ntruna, în urechi Și-n plinul fericirii lui, Mâna pustiitorului, Asupra sa, are să cadă.


Săgeata Lui mă înconjoară Din toate părțile. Ea zboară, Purtată de aripi de vânt, Și-mi varsă fierea, pe pământ, Căci în rărunchi m-a înțepat;


Spaima, în suflet, i-a rămas Și-l urmărește, pas cu pas.


O vreme, când are să fie Răpit din cortul său, în care Crezuse că adăpost are, Și la-mpăratul spaimelor Va fi târât. Locuitor,


Groaza, ca apa mare-l prinde; Vârtejul nopții îl cuprinde.


La capăt: iată, m-au străpuns Săgețile lui Dumnezeu. Otrava lor, în trupul meu, Pătrunde-acum; groaza Lui vine Și vâră spaime grele-n mine!


Dacă, la Domnul, rău-acel Nu se întoarce, eu știu bine Că sabia Și-ascute El Și arcul încordat Și-l ține.


Ei într-o clipă-s nimiciți! Pierdut e neamul răilor: Sunt spulberați, sunt risipiți. Năprasnic e sfârșitul lor.


Din tinerețe – știi prea bine – Nenorocit sunt. Trag să mor, Cuprins de-al spaimelor fior. Ce să mai fac nu știu, căci vine


„Ca unii care, bine știm Frica de Domnul, noi dorim, Pe oameni, ca să căutăm, Mereu, să îi încredințăm; Dar Dumnezeu este Cel care Ne-a cunoscut, pe fiecare, Și am nădejde că și voi – În cugete – ne știți, pe noi.


În timpul care o să vie, La fel de drept are să fie Că fulgerul sabiei Mele L-ascut în vremurile-acele Și mâna-Mi va fi ridicată Ca să pornesc o judecată. Atuncea, am să Mă răzbun, Pe cei ce-n contra Mea se pun, Iar pe toți cei care-Mi nutresc Ură, am să îi pedepsesc.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa