Iov 2:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Nevasta lui, când l-a văzut, În disperare a căzut Și-atunci, lui Iov, a îndrăznit Să îi vorbească: „Neclintit Ești, în neprihănirea ta! Cum înduri boala? Nu mai sta, Ci împlinește sfatul meu: Îl blestemă pe Dumnezeu, Și mori! Așa, vei fi scăpat!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁹ Atunci soția lui i-a zis: ‒ Încă rămâi neclintit în integritatea ta? Blestemă-L pe Dumnezeu și mori!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ Atunci soția lui i-a zis: „Tu încă vrei să rămâi la fel de curat (în suflet) chiar și în această situație? Blestemă-L pe Dumnezeu, ca să mori (mai repede)!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ Soția lui îi spunea: „Continui să rămâi tare în integritatea ta? «Binecuvântează-l» pe Dumnezeu și mori!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ Nevastă-sa i-a zis: „Tu rămâi neclintit în neprihănirea ta! Blestemă pe Dumnezeu și mori!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ Și nevastă‐sa i‐a zis: Tot ești statornic în desăvârșirea ta? Blestemă pe Dumnezeu, și mori!

Iov 2:9 Mawu Ofanana

Geneza 3:12

Omul vorbit-a din grădină, Dând pe femeie-ntreaga vină: „Sprijinul care mi l-ai dat – Femeia – ea m-a îndemnat Să gust din mărul din grădină. Deci numai ea este de vină.”

Geneza 3:6

Femeia a mâncat din pom; Și-i dete și la al ei om, Iar el sărmanul, a mușcat, Și iată dar ce a urmat:

1 Regi 11:4

Când Solomon a-mbătrânit, Nevestele au reușit Ca să-l întoarcă înapoi, Plecându-și inima apoi, Spre-alți dumnezei. Inima lui N-a mai fost toată-a Domnului. Nu mai era, precum odată, Fusese David, al său tată,

2 Regi 6:33

Pe când vorbea bătrânilor, Solul s-a și apropiat, Iar împăratu-a cuvântat: „Răul acesta – cum văd eu – Ne vine de la Dumnezeu. Deci de la Domnul, pot, cumva, Să mai nădăjduiesc ceva?”

Iov 1:11

În toată țara. Sunt convins Că dacă Tu Te-ai fi atins De tot ce-a dobândit în viață, El Te-ar fi blestemat în față!”

Iov 2:10

Iov a privit-o încruntat: „Femeie! Nu ți-e mintea bună! Iată, vorbești ca o nebună! Cum binele, noi îl primim Din mâna Domnului, nu știm Și răul să-l primim, la fel?! Deci cum să-L blestem eu, pe El?!” Iov, astfel, n-a păcătuit În tot ceea ce a vorbit.

Iov 2:3

Pe Iov” – Domnul a întrebat – „Atuncea când ai colindat Pământul, nu l-ai întâlnit? Asemeni lui, neprihănit, Alt om nu poate fi aflat. El are sufletul curat, Se-abate de la rău, mereu, Căci teamă-i e, de Dumnezeu. Iov, în neprihănirea lui, Se ține tare. Motiv nu-i Să-l pierd, căci n-are nici o vină – Tu doar Mă-ndemni, fără pricină!”

Iov 2:5

Dar te va blestema în față, Atunci când ai să îndrăznești, Osul sau carnea să-i lovești!”

Iov 2:8

Un ciob de sticlă a luat Sărmanul Iov, de-a scărpinat Piele-ai spuzită de puroi Și în cenușă-a stat apoi.

Levitic 24:11

Când se certau, omu-a hulit Și-apoi, de furie orbit, Frâu liber, gurii, el și-a dat Și-ajuns-a de a blestemat Numele Sfânt al Domnului. Cei ce-auziră vorba lui, Mâna, pe el, îndată-au pus Și-apoi, la Moise, l-au adus. Femeia cari l-a zămislit Pe-acel om, fost-a Șelomit – Fata lui Dibri era ea, Iar după neam, din Dan, venea.

Maleahi 3:14

Iată dar, ceea ce-ați zis voi: „Degeaba L-am slujit, mereu – Și Îl slujim – pe Dumnezeu, Căci dacă noi am împlinit Tot ceea ce ne-a poruncit Și triști în față-I am umblat, Ce am avut de câștigat?

Judecători 14:17

O săptămână, lângă el – Cât a ținut ospățu-acel – Ea a tot plâns, necontenit. A șaptea, zi când a venit, I-a dat răspunsul așteptat, Căci ea îl plictisea. De-ndat’, Femeia a dezvăluit, Care-i răspunsul potrivit, Fiilor Filistenilor, Aflați atunci la masa lor.