Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 2:5 - Biblia în versuri 2014

5 Dar te va blestema în față, Atunci când ai să îndrăznești, Osul sau carnea să-i lovești!”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Dar ia întinde-Ți mâna și atinge-Te de oasele lui și de carnea lui, și vei vedea dacă nu Te va blestema în față!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Acum Îți propun să te atingi de carnea lui și de oasele lui; și vei vedea că Te va blestema în mod direct!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Dar întinde-ți mâna și atinge oasele lui și carnea lui! Oare nu te va «binecuvânta» în față?”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Dar ia întinde-Ți mâna și atinge-Te de oasele și de carnea lui, și sunt încredințat că Te va blestema în față.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Dar cu adevărat întinde‐ți mâna acum și atinge‐te de osul lui și de carnea lui și te va blestema în față!

Onani mutuwo Koperani




Iov 2:5
16 Mawu Ofanana  

David, la Domnul, s-a-nchinat Și-n acest fel, a cuvântat: „Iată că am păcătuit! Eu sunt de vină, negreșit! Dar aste oi ce au făcut? Mânia ce s-a abătut, Spre mine să o-ndrepți, mereu, Spre casele tatălui meu!”


În toată țara. Sunt convins Că dacă Tu Te-ai fi atins De tot ce-a dobândit în viață, El Te-ar fi blestemat în față!”


Domnul răspunse, de îndată: „În ale tale mâini, Eu, iată, Las tot ceea ce, azi, Iov are – Toată averea lui cea mare! De-un lucru doar, să te păzești: Pe al Meu rob, să nu-l lovești!” Satana, de la Domnul Sfânt, Se-ntoarse, grabnic, pe pământ.


După ospețe, Iov avea Un obicei bun: își sfințea Copiii, căci el s-a gândit Că „Poate, au păcătuit Și-au supărat, pe Dumnezeu.” Astfel, după ospăț, mereu, De dimineață se trezea Și-o ardere de tot jertfea El, pentru toți copiii lui, Cerând iertarea Domnului.


Satana-n clipele acele Răspunse: „Piele pentru piele! Omul dă totul, pentru viață,


Domnul i-a zis Satanei: „Iată, Ți-l dau pe mână! Dar cruțată Să-i fie viața, negreșit!”


Nevasta lui, când l-a văzut, În disperare a căzut Și-atunci, lui Iov, a îndrăznit Să îi vorbească: „Neclintit Ești, în neprihănirea ta! Cum înduri boala? Nu mai sta, Ci împlinește sfatul meu: Îl blestemă pe Dumnezeu, Și mori! Așa, vei fi scăpat!”


Abate de pe a mea cale – Azi – apăsarea mâinii Tale, Căci lovitura de la Tine, Îmi scoate sufletul din mine.


Spre un popor care-Mi stârnește Mânie, căci el dăruiește Jertfe-n grădini și-apoi se duce, Tămâie, pentru a aduce, Ca să o ardă ăst popor, Pe-acoperișul caselor.


Atunci va rătăci prin țară, Flămând fiind și apăsat, Hulindu-L pe-al său Împărat Și Dumnezeu. De-o să privească În sus, sau o să scormonească


Când se certau, omu-a hulit Și-apoi, de furie orbit, Frâu liber, gurii, el și-a dat Și-ajuns-a de a blestemat Numele Sfânt al Domnului. Cei ce-auziră vorba lui, Mâna, pe el, îndată-au pus Și-apoi, la Moise, l-au adus. Femeia cari l-a zămislit Pe-acel om, fost-a Șelomit – Fata lui Dibri era ea, Iar după neam, din Dan, venea.


Copiilor lui Israel, Să le vorbești, în acest fel: „Oricine-i cel ce-a cutezat, Pe Domnul, de-a-L fi blestemat, Pentru păcatul săvârșit, Are să fie pedepsit.


Apoi, un glas, am auzit, În cer, cari astfel a vorbit: „Iată, venit-a mântuirea, Puterea, precum și-mplinirea Împărăției cea pe care Al nostru Dumnezeu o are, Și stăpânirea lui Hristos, Căci aruncat e-acuma, jos, Cel care îi pâra, mereu, Pe-ai noștri frați, la Dumnezeu.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa