Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 17:5 - Biblia în versuri 2014

5 Prietenul, spre-a fi prădat, Acela fie blestemat Cu stingerea luminilor Cari ard în ochii fiilor.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Copiilor celui ce-și trădează prietenii pentru câștig, li se vor închide ochii.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Copiilor celui care își trădează prietenii pentru câștig, li se vor închide ochii.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Cine-și trădează prietenii spre pradă, chiar și ochii fiilor săi se vor sfârși.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Cine dă pe prieteni să fie prădați, copiilor aceluia li se vor topi ochii.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Cine dă pe prieteni la pradă i se vor topi ochii copiilor.

Onani mutuwo Koperani




Iov 17:5
12 Mawu Ofanana  

Dar lucru-acesta nu-l voi face Cât tu trăiești, deci fii pe pace, Pentru că tatăl tău, mereu, A ascultat de glasul Meu. De la al tău fiu, care vine Ca să domnească după tine, Voi rupe-această-mpărăție.


Cei răi – după a mea știință – Se vor topii – nu au scăpare – Căci moartea este acea care Se va-ngrijii de soarta lor! Astfel, cu toții pieri-vor!”


La toate-acestea câte sânt, Să nu te-nchini – să te ferești – Și nu cumva să le slujești. Căci al tău Domn și Dumnezeu, Întotdeauna, voi fi Eu. Eu sunt un Dumnezeu gelos, Cari pedepsește, ne-ndoios, Greșelile părinților, Până și în copiii lor – Al treilea și-al patrulea ram E pedepsit, din neam în neam, La toți cari ură Îmi nutresc.


Cel care bârfe poartă-n viață, Lucruri ascunse dă pe față; De cel ce gura nu-și strunește, Întotdeauna te ferește!


Acela cari și-a lingușit Aproapele, i-a pregătit O cursă, căci lauda lui E-un laț întins aproapelui.


Privirile ni se sfârșeau, Iar ochii noștri se roteau Zadarnic după ajutor! Cătam cu toții, rugător, Către un neam și-am tot sperat, Dar izbăvire nu ne-a dat.


Cât veți trăi pe-acest pământ, Pe-al vost’ aproape, vă feriți Ca nu cumva să-l asupriți Și de asemeni, nimenea, Nimic, cu sila, să nu-i ia. Partea ce-i este datorată Celui tocmit cu ziua, dată Va trebui atunci să fie – Nu așteptați deci, ca să vie A doua zi, ca să-l plătiți.


Să nu bârfești, căci este rău. Să nu-ți ucizi seamănul tău. Eu, Domnul, sunt. Să te ferești


La neamuri, când va fi să stai, Tu, liniște, nu o să ai. Nu vei avea loc de odihnă, În care să te-așezi în tihnă, Un loc al tău pe cari să-ți pui, Când vrei, talpa piciorului. Teama, atunci, mereu va sta Înfiptă, în inima ta. În vremea care o să vie, Lâncezi, ai tăi ochi au să fie, Iar sufletul tău – ne-ncetat – Are să fie-ndurerat.


Într-adevăr – cum ați aflat – Nicicând, n-am întrebuințat, Cuvintele lingușitoare, Nici vorbele amăgitoare, Nici lăcomia. Dumnezeu Ne este martor, tot mereu.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa