Iov 16:16 - Biblia în versuri 2014

¹⁶ Fața, de plâns, mi s-a-nroșit Și umbra morții a venit, Pe ochi, de mi s-a așezat.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁶ Fața îmi este roșie de plâns, iar pe pleoapele mele este umbra morții,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁶ Fața mea este roșie de plâns; și pleoapele îmi sunt acoperite de întuneric.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁶ Fața mi s-a înroșit de plâns, umbra morții este pe pleoapele mele,

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁶ Plânsul mi-a înroșit fața și umbra morții este pe pleoapele mele.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁶ Fața mea este roșie de plâns și pe genele mele este umbra morții,

Iov 16:16 Mawu Ofanana

Iov 16:20

Ai mei prieteni, însă eu, Cu lacrimi, rog pe Dumnezeu,

Iov 17:7

Îmi închid ochii, de durere; Oasele-mi sunt ca o părere. Sunt ca o umbră – tot sunt rană.

Iov 24:17

Se tem. Când vine dimineața, Simțesc cum le-nfioară fața A morții umbră; se-ngrozesc, Lumina ei, când o zăresc.

Psalmi 102:9

Acum, țărâna se vădește Că pâinea mi-o înlocuiește, Iar băutura mi se-arată, Cu lacrimi doar amestecată.

Psalmi 116:3

Moartea, în chingi, mă apucase; Sudoarea gropii mă-ncercase; Pradă necazului eram Și mari dureri, în trup, simțeam.

Psalmi 31:9

Ai milă, Doamne, și-ndurare, Pentru că sunt în strâmtorare, Iar întristarea mi-a topit Fața și trupul. Negreșit, Și sufletul mi se topește, Căci întristarea-l copleșește.

Psalmi 32:3

Atâta timp cât am tăcut, Să se topească-au început Oasele mele, apăsate De gemetele-mi necurmate.

Psalmi 69:3

Nu pot să strig, căci nu mă ține Gâtlejul cari mi s-a uscat. Privirea mi s-a-negurat, Iar ochii mei, iată-s topiți De când spre cer sunt pironiți În disperarea-n care eu Privesc spre Dumnezeul meu.

Isaia 52:14

După cum El Se dovedise O pricină ce-i îngrozise Pe mulți – căci fața ce-o avea Deosebită se vădea De-nfățișarea tuturor Feciorilor oamenilor, Fiind o față chinuită Și de dureri schimonosită –

Plângerile 1:16

De-aceea plâng, neîncetat, Pentru că S-a îndepărtat De mine, Cel care putea Ca mângâiere să îmi dea, Care putea să mă vegheze Și viața să-mi învioreze. Vrăjmașul meu a biruit Și pe-ai mei fii, el i-a zdrobit.

Marcu 14:34

„Sufletu-Mi este apăsat” – A zis Iisus – „de întristare. Cuprins e de-o sfârșeală mare, Și-abia mai poate să o poarte, Căci supărarea e de moarte. Voi trei, aicea, vreau să stați Și-n rugăciune, să vegheați.”