Iov 14:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Copacul tot nădăjduiește: Când e tăiat, el odrăslește Din nou, și iarăși dă lăstari, Din care cresc alți copaci mari.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ Căci, pentru un copac, mai este speranță: dacă este tăiat, el continuă să înmugurească, și lăstarii lui nu încetează să crească.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Pentru un copac, tot mai există speranță, pentru că dacă este tăiat, el poate să crească din nou; și atunci îi apar ramuri tinere.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Este și pentru copac speranță: dacă este tăiat, înverzește din nou și lăstarii lui nu încetează.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Un copac și tot are nădejde, căci, când este tăiat, odrăslește din nou și iar dă lăstari.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Căci pentru copac este nădejde; dacă va fi tăiat, va odrăsli iarăși și mlădița lui nu va înceta.

Iov 14:7 Mawu Ofanana

Iov 14:14

Dacă cel care a murit Să învieze ar putea, Atunci doar și nădejdea mea S-ar întări în suferință Și-ar sprijini a mea ființă, Până când îi va fi schimbată Starea în care e aflată.

Iov 14:6

Atunci – de la omul acel – Întoarce-Ți Tu, al Tău obraz Și dă-i sărmanului răgaz, Ca măcar bucuria care Un simbriaș, trudind, o are Când ziua muncii s-a sfârșit, S-o guste omul oropsit.

Iov 14:8

Când e bătrână rădăcina Și-i piere în pământ tulpina,

Iov 19:10

Speranța, ca pe un copac; Din toate părțile m-a prins Și m-a zdrobit. Când Și-a aprins

Isaia 11:1

Știu, o Odraslă o să vină, Chiar din a lui Isai tulpină, Căci a lui rădăcină, iar, Are să deie un Vlăstar.

Isaia 27:6

În vremile ce au să vină, Iacov va prinde rădăcină, Iar Israel o să rodească Și-apoi are să odrăslească, Umplând fața pământului, În lung și-n lat, cu roada lui.

Isaia 6:13

Dacă se va-ntâmpla, cumva, Că mai rămâne cineva, Dintre locuitorii ei – Și-a zecea parte vor fi ei, Din rândul celor cari erau În țară și o locuiau – Și-aceștia fi-vor nimiciți, Fiind – de moarte – înghițiți. Dar după cum este păstrat Butucul, când este tăiat Un terebint sau un stejar, Poporul se va naște iar, Căci o sămânță sfântă are, Din rădăcină, a răsare.”

Daniel 4:12

Frunza-i era foarte frumoasă, Iar în coroana-i rămuroasă, Era un rod îmbelșugat. Hrană, în el, toți au aflat. Fiarele câmpului veneau Și-n umbra lui se-adăposteau, Iar păsările cerului Își făceau cuib în frunza lui. Orice făptură vie – iată – Găsea în el, hrană bogată.

Daniel 4:15

Lăsați trunchiul copacului, Precum și rădăcina lui! Lăsați-le așa cum sânt, Ca să rămână la pământ! Cu lanț de fier și de aramă, Legați-l ca – de bună seamă – Să zacă-n iarba câmpului, Udat de roua cerului! Locul în care va ședea, Să îl împartă, va avea, Cu toate fiarele ce sânt Pe fața-ntregului pământ.