Iov 14:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Dintr-o ființă necurată Ieși-va oare-un om curat?

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁴ Cine poate scoate ceva curat din ceva necurat? Nimeni!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Cine poate scoate ceva curat din ceva (care este deja) murdar? Nimeni!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Cine poate să dea ceva curat din ce este impur? Nimeni!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ Cum ar putea să iasă dintr-o ființă necurată un om curat? Nu poate să iasă niciunul.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ Cine poate scoate un lucru curat din unul necurat! Nimeni!

Iov 14:4 Mawu Ofanana

Geneza 5:3

Avea o sută și treizeci De ani, Adam, când a primit Un fiu, ce-i semăna leit;

Iov 15:14

„Ce-i omul, pentru-a fi curat? Poate cel care s-a-ntrupat Dintr-o femeie pământeană, Să fie fără de prihană?

Psalmi 51:5

Prea bine știu că m-am născut În făr’de legi și sunt făcut, De a mea mamă, în păcat.

Psalmi 51:7

Iar cu isop, Doamne, mereu, Mă curăță neîncetat, Mai alb să fiu și mai curat Decât zăpada se arată.

Psalmi 90:5

Ca pe un vis i-ai măturat, Când zorile s-au arătat. Asemenea ierbii, ei sânt, Ce încolțește pe pământ.

Proverbe 20:9

Există, oare, cineva Cari va putea spune, cândva, „Eu, inima, mi-am curățat, Și de păcate, sunt curat”?

Luca 1:35

Îngeru-a zis: „Duhul Sfânt vine Și se pogoară peste tine. De Domnul, fi-vei ocrotită, De fața Lui, vei fi umbrită, Iar Sfântul care-n lume vine – Cel ce va fi născut prin tine – A fost, e, și va fi mereu, Chemat Fiu al lui Dumnezeu.

Ioan 3:6

Cel cari, din carne, e făcut, E numai carne, dar acel Născut din Duh, duh e și el.

Romani 5:12

„De-aceea, printr-un om anume, Păcatul a intrat în lume Și astfel – prin acest păcat – Moartea, în lume, a intrat. Moartea aceasta, fraților, S-a-ntins asupra tuturor Și, peste toți, a stăpânit Fiindcă au păcătuit…

Efeseni 2:3

Între aceștia, bunăoară, Eram și noi, odinioară, Pe vremea-n care noi trăiam Exact așa precum eram, Mânați de pofta cea firească Aflată-n firea pământească Și de-ale noastre gânduri, care Ne frământau, fără-ncetare. În acel timp întunecat, Fii ai mâniei ne-am aflat Și-n toate, ne asemănam, Cu cei cu care viețuiam.