Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 11:15 - Biblia în versuri 2014

15 Ridică-ți fruntea și, în veci, Vei fi fără de frică, tare,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

15 atunci, când îți vei ridica fața, vei fi nevinovat; vei fi tare și nu te vei teme.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

15 îți vei putea ridica fața și vei fi fără pată; vei avea forță și nu te vei teme.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

15 atunci îți vei ridica fața din infirmitate, vei fi stabil și nu te vei teme;

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

15 Și atunci, îți vei ridica fruntea fără teamă, vei fi tare și fără frică;

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

15 atunci îți vei ridica fața fără pată; da, vei fi tare și nu te vei teme:

Onani mutuwo Koperani




Iov 11:15
16 Mawu Ofanana  

De faci doar bine, negreșit, Oricând bine vei fi primit. De faci rău, fii încredințat Cum că pândit ești de păcat! El, chiar la ușă, stă ascuns Și-ndată-n casă ți-a pătruns. Dorința lui te urmărește; Dar fii atent și-l stăpânește!”


Vai mie, de sunt vinovat! Chiar dacă sunt nevinovat, De îndrăzneală sunt lipsit Să-mi ridic capul, căci hrănit Sunt cu rușine, înglodat


Cu el doar, te vei desfăta. De vei avea ceva să-I zici, Spre El, fața o să-ți ridici


Domnul este a mea lumină Și mântuirea cea divină: De cine mă voi teme eu? Când viața-mi sprijină, mereu, Cine, ce va putea, să-mi zică? De cine, voi avea eu, frică?


O oaste-ntreagă dacă vine Cu gând de-a mă-nfrunta pe mine, Inima mea – în orice vreme – De ea, nu are a se teme. Chiar de-mpotriva mea apoi, O să se-abată cu război, Tot plin de-ncredere sunt eu.


Sprijin și adăpost, mereu, Ne este-al nostru Dumnezeu, Căci ajutor e pentru noi, Ce nu lipsește în nevoi.


De-aceea, noi – în orice vreme – N-avem nimic de a ne teme, Chiar dacă tot acest pământ Se zguduie, sau dacă sânt Clătinați munți-aceia care Se află-n inimă de mare,


Cel cari, de Domnul, teamă, are, În El găsi-va sprijin tare; Astfel, sub scutul Domnului, Au adăpost copiii Lui.


Cel rău fuge, necontenit, Chiar dacă nu e urmărit; Neprihănitul, tot mereu, Are-ndrăzneala unui leu.


„Lauda noastră este dată, De mărturia arătată, De-al nostru cuget, ne-ncetat, Pentru că-n lume, ne-am purtat – Și mai ales, față de voi – Cu o sfințenie care-apoi, Vine din inimi ce-s curate Și cari, de Dumnezeu, sunt date, Pentru că nu ne-am bizuit Pe-nțelepciunea ce-a venit Din lume, ci pe harul care, Al nostru Dumnezeu îl are.


Vreau să se roage, ne-ncetat – În orice loc s-ar fi aflat – Bărbații, și-apoi, mâini curate, Spre cer, să fie înălțate, Fără-ndoieli, fără mânie.


Deci copilașilor, acum, Rămâneți dar, pe al Său drum – Rămâneți, tot mereu, în El – Căci doar așa – în acest fel – Putea-vom avea îndrăzneală – Lipsiți fiind de vreo sfială – Atunci când se va arăta El, iarăși. Doar așa vom sta, În fața Lui; asta ne ține, Spre a nu fi dați de rușine Și-apoi, să fim îndepărtați, De fața Lui, dragii mei frați.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa