Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 1:10 - Biblia în versuri 2014

10 Doar văd destul de bine eu, Că-n toate, Tu l-ai ocrotit – Tot ce-i al lui, Tu ai păzit Și-apoi ai binecuvântat Ceea ce mâna i-a lucrat. Acum, turmele lui fiind În număr mare, se întind

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

10 Nu ai pus tu un gard de protecție în jurul lui, în jurul casei lui și în jurul a tot ce este al lui? Tu ai binecuvântat lucrul mâinilor lui și averile lui i s-au înmulțit în țară.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

10 Nu. Ci pentru că l-ai înconjurat cu protecția Ta; și ai grijă de familia lui! Tu ai binecuvântat tot ce lucrează el cu mâinile; și averile lui i s-au înmulțit în țară.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

10 Oare nu l-ai protejat pe el, casa lui și tot ce este al lui de jur împrejur? Ai binecuvântat lucrarea mâinii sale și turmele lui se răspândesc în țară.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

10 Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui și tot ce este al lui? Ai binecuvântat lucrul mâinilor lui și turmele lui acoperă țara.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

10 Oare nu l‐ai îngrădit pe el și casa lui și tot ce este al lui de jur împrejur? I‐ai binecuvântat lucrul mâinilor și i‐ai înmulțit averea în țară.

Onani mutuwo Koperani




Iov 1:10
29 Mawu Ofanana  

După aceste întâmplări, Cuvântul Domnului, din zări, Pân’ la Avram veni, de sus, Și-ntr-o vedenie i-a spus: „Avrame! Nu te-nspăimânta! Sunt scutul tău. Răsplata ta, În fața Mea, e foarte mare.”


Isac ogoru-a pregătit Și-a strâns recoltă, însutit. Domnul l-a binecuvântat,


Ți-aduci aminte, cum a fost, Mai înainte? Mai nimic! Ascultă deci, cum eu îți zic: Puținul care l-ai avut, De când sunt eu, mult a crescut. Oriunde, eu m-am îndreptat, Domnul te-a binecuvântat. Acum te-ntreb: când voi avea Timp, oare, pentru casa mea?!”


În acest fel, s-a-mbogățit Iacov și-averea i-a crescut, Căci multe turme a avut. Avea mulți robi și roabe cari Pășteau cămile și măgari.


Domnul a binecuvântat Casa lui Potifar. I-a dat Belșug de binecuvântări – Peste întregile-i averi – Din pricina robului lui, Plăcut în fața Domnului.


Aceasta e lucrarea Lui, Lucrarea Dumnezeului În care crede tatăl tău. Tu vei avea sprijinul Său. Cu tine, Dumnezeu va sta. El te va binecuvânta, Din necuprinsele Lui zări, Cu multe binecuvântări. Are să-ți dea – neîndoios – Și binecuvântări de jos, Și binecuvântările Din pântec și din țâțele Femeilor, de pe pământ, Care-n al tău neam, mame sânt.


Avea și șapte mii de oi, Cămile vreo trei mii, iar boi, Cinci sute de perechi avea Și măgărițe-asemenea. De mulți argați era slujit, Iar dintre cei din Răsărit – Prin felu-n care s-a purtat – A fost cel mai apreciat.


„Oh, cum nu pot acum, să fiu Ca și în zilele când știu Că Dumnezeu mă ocrotea,


În jurul meu; mi s-au scăldat Pași-n smântână și-a vărsat Untdelemn stânca, lângă mine.


Din pricina averii care Atât de mult mi s-a sporit –


Iov de la Domnu-a căpătat – Pentru-ale lui bune purtări – Noian de binecuvântări, Mai mult ca-n primi ani de viață. Cu-n zâmbet blând pe a sa față, Bătrânul Iov, acum, privea Averea-i mare, căci avea Patrusprezece mii de oi, Cămile șase mii, iar boi, Perechi o mie – numărat – La care s-au adăugat O mie măgărițe; iar Pe lângă bogății, drept dar,


Asupra lor, Domnul veghează Mereu, și-i binecuvântează; Necontenit, El îi sporește Și-ale lor vite le-nmulțește.


Apoi, îngerul Domnului Va tăbărî lângă cel care Teamă față de Domnul are Și din primejdii – ne-ncetat – Acela are-a fi scăpat.


Peste cei cari se dovedesc Neprihăniți – neîncetat – Din cer, o binecuvântare Și ca un scut i-a-nconjurat Bunăvoința Ta cea mare.


Înalță iar, a mea mărire! Întoarce Doamne-a Ta privire Spre mine, căci doresc a-Ți cere Ca să îmi dărui mângâiere.


Acum, ea e a nimănui. De ce-ai rupt gardul ridicat În jurul ei și i-ai lăsat Pe trecători să năvălească Asupră-i, să o jefuiască?


Fie, asupra tuturor, Bunăvoința cea pe care Al nostru Dumnezeu o are! Să întărești necontenit Ceea ce noi am săvârșit. Da, să-ntărești – cum am cerut – Lucrările ce le-au făcut Mâinile noastre pieritoare, Cu multă trudă și răbdare!


Când Domnul binecuvântează, Dă bogății și-ndestulează, Iar binecuvântarea dată N-o va lăsa a fi urmată De întristări sau de necaz Ce-nlăcrimează-al tău obraz.


Întâi – pământul – l-a săpat; De pietre-apoi, l-a curățat Și-n urmă vițele-a sădit. Un turn – în mijloc – a zidit Și un teasc mare a săpat. Când a sfârșit, a așteptat Ca strugurii rodiți de vie, Mereu, doar struguri buni să fie. Dar via Lui, când a crescut, Struguri sălbatici a făcut.


De-aceea, iată ce-am să-i fac Viei aceleia, de-ndată: Am să-i smulg gardul și călcată Are să fie-atunci, de vite, Iar zidurile construite În jurul ei, le năruiesc.


„Eu Însumi fi-voi în ăst loc” – Domnul a zis – „și-un zid de foc, În jurul zidurilor lui – Ale Ierusalimului – Eu am să fiu, căci slava Mea În al lui mijloc va ședea!”


Iată, cuvântul Domnului – Cuvântul Celuia pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are – De sus venit-a și a zis: „El, după slavă, m-a trimis, La neamurile cele care V-au jefuit fără-ncetare. Căci iată, cel care de voi Se-atinge, se-atinge apoi, Chiar de lumina Domnului, Se-atinge chiar de ochii Lui.


De-aceea, Doamne îl veghează! Tăria-i binecuvântează; Primește-i lucrul mâinilor, Iar șalele dușmanilor Cari împotrivă îi vor sta, Tu să le frângi, cu mâna Ta, Ca nu cumva, mai înapoi, Vrăjmașul să se scoale-apoi.”


Veșnic e Domnul Dumnezeu Și-un adăpost e El, mereu. Sub al Său braț, El – veșnic – are– Un loc menit pentru scăpare. Pe-ai tăi vrăjmași, necontenit, Din fața ta, i-a izgonit Și-n orice loc ai să-l găsești, Ți-a poruncit: „Să-l nimicești!”


De Domnul, tu vei fi iubit Și fi-vei binecuvântat, Sporind în număr, ne-ncetat. Atuncea, Domnul Dumnezeu Va binecuvânta, mereu, Rodul – din trupul tău ieșit – Precum și ceea ce-a rodit Pământul tău: grâul câmpiei Și untdelemnul, mustul viei, Rodul cirezilor de vite – Care pe câmp sunt risipite În număr mare – iar apoi, Și rodul turmelor de oi. Acestea se vor fi-ntâmplat În țara care a jurat Domnul, părinților, s-o dea, Urmașilor ce-i vei avea.


Puterea, de la Dumnezeu, Azi, prin credință, vă păzește Și ne-ncetat, vă ocrotește, Căci mântuirea pregătită, Gata-i a fi descoperită, În vremurile de apoi, Și-o veți putea primi și voi.


Ca și un zid de apărare Au fost aceștia-n vremea-n care Cu turmele, pe câmp, am stat, Ziua și noaptea, ne-ncetat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa