Iona 4:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Iona orașu-a părăsit; S-a așezat la răsărit Și un umbrar și-a înjghebat. Apoi, la umbra lui a stat Fiindcă a voit să știe Ce soartă are să îi fie, Cetății, de la Domnul, dată.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵ Atunci Iona a ieșit din cetate și s-a așezat la est de aceasta. Acolo și-a făcut un adăpost și a șezut la umbra lui, așteptând să vadă ce se va întâmpla cu cetatea.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Atunci Iona a ieșit din oraș și s-a așezat în partea de est a acestuia. Și-a făcut un adăpost și a stat acolo la umbra lui, așteptând să vadă ce se va întâmpla cu orașul.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Ióna a ieșit din cetate și s-a așezat la est de cetate. Și-a făcut o colibă și a stat sub ea, la umbră, ca să vadă ce va fi cu cetatea.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Și Iona a ieșit din cetate și s-a așezat la răsărit de cetate. Acolo și-a făcut un umbrar și a stat sub el până va vedea ce are să se întâmple cu cetatea.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ Și Iona a ieșit din cetate și a șezut spre răsăritul cetății și acolo și‐a făcut o colibă și ședea sub ea la umbră, până să vadă ce are să se întâmple cu cetatea.

Iona 4:5 Mawu Ofanana

1 Regi 19:13

Ilie – când l-a auzit – În gura peșteri-a ieșit. Luă mantaua ce-o avea, Își înveli fața, cu ea, Și-n așteptare a rămas. Apoi, a auzit un glas: „Ce faci Ilie?” El răspunse:

1 Regi 19:9

Ilie-o peșteră-a găsit Când, la Horeb, a poposit. În peșteră, a căutat Un adăpost, pentru-nnoptat. Cuvântul Domnului s-a dus, La el, acolo, și i-a spus: „Ce faci Ilie?” El răspunse:

Isaia 57:17

Din pricina păcatului Făcut de lăcomia lui, M-am mâniat și l-am lovit Și supărat, l-am părăsit. Atunci, el cari s-a arătat Drept răzvrătit, netulburat Văzutu-și-a de a lui cale, Cum i-a plăcut inimii sale.

Ieremia 20:9

De-aceea, eu am zis astfel: „Nu voi mai pomeni de El Și n-am să mai spun nimănui, Nimica, în Numele Lui!” Sărmana inimă a mea, O simt a fi asemenea Cu focul cel mistuitor, Închis precum într-un cuptor, În ale mele oase. Iată, Mă arde și nu mi se-arată, Oricât încerc să îl opresc, Cum aș putea să reușesc.

Iona 1:5

Corăbierii s-au temut Și-altă scăpare n-au văzut, Decât să-l strige fiecare Pe dumnezeul ce îl are. Apoi, în mare-au aruncat Uneltele și-au ușurat Corabia, cât au putut. Cât timp aceștia s-au bătut Cu uraganu-nfuriat, Iona dormea, fiind culcat În cală, legănat de vise.

Iona 4:4

Domnul, pe Iona, l-a-ntrebat: „Faci bine că te-ai mâniat?”

Iona 4:6

Văzându-i fața mâniată, Domnul îndată a făcut Un mic arbust de a crescut Care, pe Iona, l-a umbrit Cu frunza, și l-a-nveselit.