Iona 1:16 - Biblia în versuri 2014

¹⁶ Corăbierii s-au temut De Domnul – după ce-au văzut Toate acestea – mult mai tare, Și Îi făcură fiecare, Acolo, câte-o juruință, Cum au crezut de cuviință. Apoi, o jertfă au adus Spre-al îmbuna pe Cel de Sus.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁶ Atunci bărbații aceia s-au temut foarte tare de Domnul. Ei I-au adus Domnului o jertfă și au făcut jurăminte.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁶ Atunci acei bărbați au avut o mare frică de Iahve. I-au oferit un sacrificiu și au făcut jurăminte.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁶ Oamenii au fost cuprinși de o mare teamă față de Domnul: au adus jertfe și au făcut voturi.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁶ Pe oamenii aceia i-a apucat o mare frică de Domnul și au adus Domnului o jertfă și I-au făcut juruințe.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁶ Atunci oamenii s‐au temut de Domnul cu temere mare și au adus o jertfă Domnului și au făcut juruințe.

Iona 1:16 Mawu Ofanana

Geneza 28:20

Iacov făcu o juruință: „De voi avea eu biruință, De Domnul dacă-s însoțit – Oriunde mă voi fi găsit – Cât sunt în pribegia mea, Și dacă pâine voi avea Și haine, ca să mă îmbrac

Geneza 8:20

Acolo, Noe a zidit Altar și-n urmă, a jertfit, Din dobitoacele curate, Din păsările ne-ntinate, Aducând Domnului, în dar, Arderi de tot, pe-al Său altar.

2 Regi 5:17

Naman a zis: „Dacă nu vrei, Nimic, acuma, ca să iei, Îngăduie robului tău Să ducă în ținutul său Pământ, cât poate ca să ia, Pe doi catâri, căci nu mai vrea S-aducă altor dumnezei, Jertfe, că nu mai crede-n ei. De-acum, în toată viața lui, Jertfe-I va da, doar Domnului.

Iov 37:24

De-aceea, omul să ia seamă: Mereu, de Domnul, să se teamă! El nu-Și îndreaptă-a Lui privire Spre cei cari cred că sunt, din fire – Față de alții – mai deștepți, Mai pricepuți, mai înțelepți.”

Psalmi 107:22

Jertfe să-I dați, lui Dumnezeu, De mulțumire și mereu, Lucrarea Lui să o vestiți În lume și s-o însoțiți Cu strigăte de bucurie Și chiote de veselie.

Psalmi 116:14

Tot ce-am jurat eu, Domnului, Voi face-n fața tuturor Celor cari sunt al Său popor.

Psalmi 50:14

Doar mulțumiri, lui Dumnezeu, Să-I aduci jertfă. Ne-ncetat, Să împlinești ce I-ai jurat, Celui Prea-Nalt, precum vorbești.

Qohelet 5:4

Dacă făcut-ai, cu credință, Lui Dumnezeu, vreo juruință, Ai grijă să nu zăbovești, Ci grabnic să o împlinești Căci Lui nu-I plac – să iei aminte – Acei care-s lipsiți de minte. De-aceea îți zic: te grăbește Și, ce-ai jurat, înfăptuiește!

Isaia 26:9

Noapte de noapte, îmi tânjește Sufletul meu, căci Te dorește. Ești căutat de duhul meu, În mine Doamne, tot mereu, Când judecățile Îți sânt Îndeplinite, pe pământ. Toți cei de pe a lumii față, Ce este drept, atunci învață.

Ieremia 5:22

Nu vreți, de Mine, a vă teme? Nu tremurați, în orice vreme, În fața Mea?” – Domnul a spus. „Eu sunt Acel care a pus Nisipul drept hotar la mare Și să îl treacă, voie, n-are. Ale ei valuri, fioroase, Se-arată-a fi neputincioase. Urlă, se-nfurie și pleacă, Dar peste el nu pot să treacă.

Daniel 6:26

Voiesc ca pe întinderea Ce-o are-mpărăția mea, Voi să vă temeți, tot mereu, De Cel ce-i este Dumnezeu Lui Daniel, căci bine știu Că El e Dumnezeul viu, Cari dăinuiește pe vecie. Nicicând, a Lui Împărăție, Nu are să se nimicească, Pentru că n-o să se sfârșească În veac mărita-I stăpânire Întinsă peste-ntreaga fire.

Iona 1:10

Mai tare s-au înspăimântat Oameni-acei, și-au întrebat: „De ce-ai făcut în acest fel?” – Căci ei aflaseră că el, Din fața Domnului, fugea –

Iona 1:14

Atunci, spre Domnu-și ridicară Privirile și Îi strigară: „Doamne! Să nu ne prăpădești Pentru-acest om! Să ne păzești De apăsarea de păcat A sângelui nevinovat! Căci Tu doar, dintre dumnezei, Ești singur care faci ce vrei!”

Marcu 4:31

E-asemenea grăuntelui Cel de muștar, ce-a fost luat Și-ntr-o grădină, semănat. Muștarul este cel mai mic Grăunte, dar va fi voinic,

Fapte 5:11

Lângă-al ei soț. O frică mare Cuprinse-ntreaga adunare, Și pe acei care-au aflat Tot ceea ce s-a întâmplat.

Judecători 13:16

Îngeru-a zis: „Chiar dacă Eu Mă voi opri din drumul Meu, Să zăbovesc puțin pe cale, Nu voi mânca din ale tale Bucate. Dar, dacă voiești, Poți, Domnului, să-I dăruiești O jertfă – după cum socot – Spre a-I fi ardere de tot.” Dar Manoah tot nu știa Precum că-n față-i se găsea – Atunci – Îngerul Domnului.