Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioel 3:12 - Biblia în versuri 2014

12 În valea cari – de bună seamă – Drept „a lui Iosafat” se cheamă, Să vină neamurile toate Cari împrejur sunt așezate! Iată, în locurile-acele, Am să le judec Eu, pe ele!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

12 „Să fie stârnite națiunile și să vină în Valea lui Iehoșafat, căci acolo Mă voi așeza să judec toate națiunile dimprejur!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Să se ridice națiunile și să vină în valea lui Iosafat! Acolo Eu voi sta să judec toate națiunile din jur.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 „Să se scoale neamurile și să se suie în Valea lui Iosafat! Căci acolo voi ședea să judec toate neamurile de primprejur.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Să se scoale popoarele și să se suie în valea lui Iosafat; căci acolo voi ședea ca să judec toate neamurile de jur împrejur.

Onani mutuwo Koperani




Ioel 3:12
17 Mawu Ofanana  

A patra zi, s-au adunat Poporul și-al său împărat, În valea care s-a numit Beraca. Numele primit De către valea ‘ceea mare, Înseamnă „Binecuvântare”. Poporu-n vale adunat, Pe Domnu-a binecuvântat Și de aceea – negreșit – Beraca, valea s-a numit. Numele-acesta i-a rămas Până acum, în acest ceas.


Te scoală Domnul meu Cel sfânt! Mânia Ta să îi lovească! Te scoală, Dumnezeul meu! Trimite-le a Ta mânie Potrivnicilor mei, mereu, Ca să oprești a lor urgie. Trezește-Te să îmi ajuți! Trezește-Te Doamne odată! De mine Doamne-aminte-adu-Ți, Și rânduiește-o judecată!


În fața Domnului, strigați, Pentru că vine Cel Prea Sfânt, Să judece acest pământ! După credincioșia Lui, Popoarele pământului, Atuncea fi-vor judecate, Căci Domnul face-va dreptate.


În fața Domnului Cel Sfânt, Cari judecă acest pământ! Atuncea, cu nepărtinire, Va judeca întreaga fire. Va judeca, după dreptate, Popoarele-n lume aflate.


El are-a fi Judecător Al tuturor neamurilor. Va hotărî sorții pe care Îi vor avea multe popoare, Și-n felu-acesta, va fi pace. Din săbii, pluguri, își vor face; Iar fierul sulițelor are Să se prefacă în cosoare. Nici un popor nu va avea De gând, să scoată sabia, În contra altuia apoi, Căci nimeni nu va vrea război.


Aceasta e o prorocie, Privind lucruri ce au să vie, Pe lunga vremurilor cale, Peste-a vedeniilor vale. „Ce s-a-ntâmplat, de vă grăbiți, Pe-acoperiș să vă suiți


Curând, curând Domnul Se-arată Și o să facă judecată. Domnul are să stea-n picioare Și o să judece popoare.


Sosește ziua fioroasă. Este o zi întunecoasă. E ziua Domnului, lăsată Spre a fi neamurilor dată.


Un loc de-nmormântare, vreau, În acea zi, lui Gog, să-i dau. Îi dau un loc, iar locu-acel Are să fie-n Israel, La Marea Moartă, negreșit, În partea ei de răsărit. Va astupa mormântul lui, Cărarea trecătorului. Acolo, fi-va îngropat Gog, cu toți cei ce l-au urmat. Valea în care, îngropați, Vor fi cei ce-s cu Gog aflați, „Valea mulțimii adunată De Gog”, are a fi chemată.


În valea judecăților, Grămezi vin neamurile-acele, Căci e aproape – pentru ele – Ziua anume pregătită, Care-i de Domnul rânduită. Ea, în a judecății vale, Să vină, tocmai e pe cale.


Voi strânge neamurile toate Și-apoi când fi-vor adunate, Le duc în vale, de îndată. Drept „a lui Iosafat”, chemată, E valea-n care-am să pogor Popoarele neamurilor. Cu ele-am să Mă judec Eu, Atunci, pentru poporul Meu. Am să Mă judec pentru cel Care se cheamă Israel, Pe care Eu l-am moștenit, Pe care Mi l-au risipit Printre popoarele ce sânt Pe fața-ntregului pământ, Crezând că-n urmă, vor putea Să își împartă țara Mea.


El o să fie-Acela care Va judeca între popoare, Iar hotărârile luate Privesc neamuri îndepărtate. Din săbii, pluguri își vor face, Iar sulițele le-or preface, Apoi, doar în niște cosoare. Nu vor fi lupte-ntre popoare, Căci nu va trage sabia Nimeni, în contra altuia Și nu va fi-nvățat, apoi, Nimeni, să facă vreun război,


Pe muntele Măslinului, Va sta piciorul Domnului În ziua ‘ceea, negreșit. Muntele e la răsărit, Privind din înălțimea lui Fața Ierusalimului. Muntele fi-va despicat. În două el va fi tăiat: O parte către răsărit, Iar alta către asfințit Și se va face-o vale mare. Jumate muntele-apoi are Spre miazănoapte-a se lăsa, Iar cealaltă parte a sa, Spre miazăzi va fi lăsată.


Apoi – la fel ca într-un vis – Mi-a apărut cerul deschis Și un cal alb, eu am zărit. Acela cari l-a călărit, „Cel credincios” este chemat, Precum și „Cel adevărat”. De El, sunt toate, judecate, Căci El se luptă cu dreptate.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa