Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioel 2:8 - Biblia în versuri 2014

8 Nu se împing, nu se zoresc, Țin șirul și se năpustesc Printre săgeți și nicidecum Nu se opresc din al lor drum.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

8 Nu se înghiontesc unii pe alții; fiecare mărșăluiește înainte. Se năpustesc printre săgeți, fără a rupe rândurile.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

8 Ei nu se împing unul pe celălalt, ci fiecare merge în coloana lui. Atunci când atacă deplasându-se rapid printre săgeți, nu se opresc din mers.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

8 Nimeni nu-l împinge pe fratele său, fiecare viteaz umblă pe drumul lui, cad în mijlocul sulițelor, dar nu sunt răniți.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

8 Nu se împing unii pe alții, fiecare ține șirul, se năpustesc prin săgeți și nu se opresc din mers.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

8 și nu se împing unul pe altul. Fiecare merge pe calea sa; se aruncă prin săgeți și nu se rănesc.

Onani mutuwo Koperani




Ioel 2:8
11 Mawu Ofanana  

Pe toți, apoi, lângă-mpărat I-a pus, arme – în mâini – având Și împrejurul lui șezând, Din partea dreaptă înșirați Până la stânga răsfirați. Lângă altar unii ședeau, Iar alții, Casa, privegheau, Căci împreună ei au stat, Să îl păzească pe-mpărat.


Se-mbărbătase Ezechia Și-asemeni toată-mpărăția. De-ndată, el a înălțat Zidul care a fost stricat, Până la turnuri. A-ntărit Milo, în care-a pregătit Scuturi și arme. Mai apoi,


Aceia care construiau Sau cei care poveri duceau, Cu arma-n mână au muncit, Atunci când zidu-au construit.


De straie, nu ne-am dezbrăcat, Nici eu, nici cei ce m-au urmat, Nici cei ce-n slujba mea erau Și nici cei care se aflau Atuncea, sub porunca mea. Dacă, la apă, trebuia Să meargă omul, ne-apărat, El se ducea doar înarmat.


Știe, de groapă să-l păzească, De sabie să nu-i răpească


Dar dacă nu L-au ascultat, Uciși de sabie-au pierit În bezna care i-a orbit.


Lăcustele n-au împărat; Totuși, în cete s-au grupat;


Odraslele-ți, de pe pământ, Grădini de rodii par că sânt În care, loc au, a se pune Doar roadele cele mai bune: Mălinul negru, după care Loc în grădină nardu-și are,


Nimenea nu e obosit Și nimenea n-a șovăit. Popoarele au mintea trează, Căci nimenea nu dormitează. La nimeni nu i s-a desprins Brâul cu cari era încins. Nu li s-au rupt, în drumul lor, Curelele-ncălțărilor.


Ca și războinicii aleargă, Urcă pe zid, știind să meargă Pe a lui cale fiecare Și nu se-abat de la cărare.


Se răspândesc într-o cetate Și-aleargă fără greutate, Pe ziduri. Nu vor să se lase: Se cațără și intră-n case Pe ramele ferestrelor, Precum hoardele hoților.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa