Ioel 2:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Vin uruind, ca niște cară, Și pârâie precum o pară De foc, pe munți, când întâlnește Miriștea și o mistuiește. Par o oștire întărită Care de luptă-i pregătită.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵ Vin huruind ca niște care și sar peste vârfurile munților; pocnesc ca o flacără de foc care arde pleava. Ei sunt ca un popor puternic, gata de luptă.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Când se deplasează, sare peste munți, făcând zgomot asemănător deplasării carelor. Produce sunetul flăcării de foc atunci când arde și consumă paiele rămase de la culturile cerealiere. Este ca o mare armată dispusă în poziție de atac.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Ca zgomotul carelor pe vârfurile munților ei sar, ca vuietul flăcării de foc ce mistuie pleava, ca un popor puternic și dispus pentru luptă.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Vin huruind ca niște care pe munți și pârâie ca o flacără de foc când mistuie miriștea; par o puternică oștire gata de luptă.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ sar ca vuietul de care pe vârfurile munților, ca sunetul flăcării de foc, care mistuie miriștea, ca un popor puternic înșirat de bătaie.

Ioel 2:5 Mawu Ofanana

Iov 39:20

Putere-i dai, să sară oare, Ca și lăcusta? Când nechează, Pe toți din jur îi spăimântează Și mândru de puterea lui,

Exodul 5:12

Poporu-atunci s-a răsfirat Și, în Egipt, a căutat Miriște-n locul paielor.

Isaia 30:30

Domnul va face să-I răsune Mărețu-I glas și Își va pune Brațul ca lumii să se-arate. Popoarele, înspăimântate, Atuncea au să îl zărească, Gata fiind ca să lovească Din mijlocul mâniei Lui, Care-i asemeni focului Mistuitor. De-asemenea, Pe al Său braț îl vor vedea, În mijlocul înecului, În mijlocul furtunii Lui, În mijlocul grindinilor, În mijlocul pietrelor lor.

Isaia 5:24

De-aceea, cum e mistuită – De foc – miriștea și-nghițită – De flacără – iarba uscată, Și rădăcina lor se-arată Asemeni putregaiului. Nu ajung vremea rodului, Căci ale lor flori duse sânt, Precum țărâna e, de vânt, Pentru că au nesocotit Cuvântul care-a fost rostit De al oștirii Dumnezeu Și L-au disprețuit mereu, Pe Domnul Dumnezeul Cel Cari Sfânt îi e, lui Israel.

Ieremia 50:42

Sulițe au oameni-acei Și arcul îl mânuiesc ei. Lipsiți de milă se vădesc Și-asemenea mării mugesc. Pe caii lor, ei vin grăbiți, Gata de luptă pregătiți. Iată dar, ceea ce te-așteaptă: Ei, împotriva ta, se-ndreaptă, Fiică a Babilonului! Scăpare, pentru tine, nu-i!

Matei 3:12

În a Lui arie, e gata. În mână, își are lopata. Va curăța ogorul, iar Grâu-l va strânge în grânar, În timp ce pleava adunată, În flăcări fi-va aruncată.”

Revelația 9:9

Ele păreau împlătoșate, De parcă-n fier sunt îmbrăcate. Un zgomot mare răspândeau Aripile – pe când zburau – Cum sună carele acele Ce înhămate au la ele, Mulți cai, și-n iureș avântate, Au fost, în luptă, aruncate.