Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioel 2:16 - Biblia în versuri 2014

16 Strângeți poporul, iar apoi, O adunare sfântă, voi Va trebui ca să aveți! Pe cei bătrâni, să îi strângeți! Strângeți copiii! Să luați Și pruncii ce-s la sân aflați! Să iasă mirele afară, Să iasă din a lui cămară, Iar din odaia ei, să iasă, De-ndată, și a lui mireasă!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

16 Strângeți poporul, sfințiți adunarea! Adunați bătrânii, strângeți copiii, chiar și pe cei ce sunt alăptați! Să iasă mirele din camera sa, și mireasa din odaia ei.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Adunați poporul și sfințiți-i oamenii care se vor aduna! Faceți o reuniune la care să participe de la bătrâni până la cei care alăptează! Să iasă mirele și mireasa din camera lor (specială)!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Adunați poporul, consacrați o adunare! Întruniți-i pe bătrâni, convocați-i pe prunci și pe copiii de la sân! Să iasă mirele din camera lui și mireasa, din camera sa nupțială!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Strângeți poporul, țineți o adunare sfântă! Aduceți pe bătrâni, strângeți copiii și chiar pruncii de la țâță! Să iasă mirele din cămara lui și mireasa din odaia ei!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Adunați poporul, sfințiți obștea, strângeți pe bătrâni; adunați pe copii și pe cei ce sug țâțe, să iasă mirele din cămara sa și mireasa din odăița ei!

Onani mutuwo Koperani




Ioel 2:16
21 Mawu Ofanana  

Toată-a lui Iuda adunare Era aflată în picioare, În fața Domnului. Erau Bărbați, pe care-i însoțeau – La Casa Domnului – atunci Nevestele, cu ai lor prunci, Cu fetele și fii lor.


Și-n felu-acesta, le-a vorbit: „Mă ascultați Leviților Și-asemeni voi, preoților! Doresc să vă sfințiți și voi Și Casa Domnului apoi. Scoateți din Casă, de îndat’, Tot ceea ce e necurat!


La sărbătoarea Paștelor, A fost, atuncea, mult popor. Mulți oameni, nici nu s-au sfințit Și-astfel Leviți-au trebuit Ca să aducă, pentru ei – Deci pentru oamenii acei Cari necurați s-au dovedit – Jertfe pe cari le-au dăruit Spre-a fi-nchinate Domnului.


Dacă-L vor căuta, mereu, Pe-al lui Israel Dumnezeu, Chiar dacă ei nu s-au făcut Curați, așa cum s-a cerut.”


Mergeți acum, să vă sfințiți Ca Paștele să le jertfiți Pentru întreg poporul meu, După cum Însuși Dumnezeu, Pentru noi toți, a poruncit Când El, prin Moise, ne-a vorbit.”


După ospețe, Iov avea Un obicei bun: își sfințea Copiii, căci el s-a gândit Că „Poate, au păcătuit Și-au supărat, pe Dumnezeu.” Astfel, după ospăț, mereu, De dimineață se trezea Și-o ardere de tot jertfea El, pentru toți copiii lui, Cerând iertarea Domnului.


Soarele-apoi, ca și un mire, Și-arată fața peste fire. Precum un mire ce-a ieșit Dintr-o odaie de nuntit. Ca un viteaz neînfricat, Pe boltă, el s-a aruncat, Iar drumul său are să fie Făcut, mereu, cu bucurie.


Domnul, pe Moise, l-a chemat Și astfel, El a cuvântat: „Poporul, să îl pregătești: Astăzi și mâine, să-l sfințești, Și să îl pui pe fiecare, Să-și spele haina ce o are.


În urmă, el a cuvântat: „Gata-n trei zile, vreau să fiți! În acest timp, sunteți opriți De-a vă atinge de femei.” Cum a cerut, făcut-au ei,


Toți preoții cari vor putea, De Mine, a se-apropia, Să se sfințească, poruncesc, Să nu cumva să îi lovesc Apoi, cu moarte, și pe ei.”


Vestiți un post și-o adunare, Care vor fi de sărbătoare. Pe cei bătrâni, să-i adunați Și-alăturea lor, să chemați Toți oamenii acei pe care, Locuitori, țara îi are. Mergeți la Casa Domnului Și-apoi strigați în fața Lui.


„I-auzi pe-aceștia ce vorbesc?” „Sigur că da. Ei împlinesc Ceea ce în Scripturi s-a scris, Acel cuvânt care a zis: „Tu, laude, din gura lor – A pruncilor, sugarilor – Ți-ai scos!” Apoi, El i-a lăsat


Iisus a zis, despre ai Săi: „Se pot nuntașii văieta, Cât mirele, cu ei, va sta? Veni-vor, însă, zilele, Când fi-va luat mirele Și-atuncea, vor posti și ei.


Aminte dar, luați cu toți: De datoriile de soți, Nu vă lipsiți – fără-ndoială – Decât prin bună învoială, Când, postul, vreți să-l împliniți Și-n rugăciune, stăruiți. Apoi, să nu vă separați, Ci, iarăși, să vă-mpreunați, Ca nu cumva să reușească, Satana, să vă ispitească Din pricină că voi – din fire – Lipsiți sunteți, de stăpânire.


Acum, te scoală! Te-ntărește, Și-ntreg poporul, îl sfințește! Să poruncești: „Mâine, să fiți Toți, pentru Dumnezeu, sfințiți, Căci iată ce îmi spune El: „Ascuns este, în Israel, Un lucru ce a fost menit A fi de flăcări nimicit. În tabără, cât o să stea Lucrul acel, nu veți putea Să țineți piept vrăjmașilor, Ci veți fugi din fața lor.


Față de-ntregul Israel – Față de cei străini pe care Poporu-n sânul său îi are – Tot ceea ce s-a poruncit, Prin Moise, fost-a recitit, De către Iosua. Nimic – Nici un cuvânt, oricât de mic – N-a fost uitat, ci el le-a zis, Tot ce fusese-n lege scris.


El a răspuns, la rândul său: „Da! Iată că eu vin la voi, Căci vreau ca să aduc apoi, O jertfă-n cinstea Domnului. Veniți și voi în fața Lui, La jertfa pe cari – astăzi – vreau, Lui Dumnezeu ca să o dau.” Și pe Isai, el l-a poftit – Dar mai ‘nainte la sfințit Pe el și pe feciorii lui – La jertfa dată Domnului.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa