Ioan 6:19 - Biblia în versuri 2014

¹⁹ Treizeci de stadii, au vâslit – Sau două’șicinci – când au zărit, Din ceață, cum Iisus apare, Venind spre ei, umblând pe mare. Toți ucenicii s-au speriat,

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁹ După ce au vâslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, L-au văzut pe Isus umblând pe mare și apropiindu-Se de barcă, și li s-a făcut frică.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁹ După ce au vâslit aproximativ douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, L-au văzut pe Isus umblând pe mare și apropiindu-Se de barcă. Atunci s-au speriat.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁹ Când au ajuns la douăzeci și cinci – treizeci de stádii, l-au văzut pe Isus umblând pe mare și fiind aproape de barcă. I-a cuprins frica,

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁹ Iar după ce au vâslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, L-au văzut pe Iisus umblând pe mare şi venind aproape de barcă, şi s-au speriat.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁹ După ce au vâslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, văd pe Isus umblând pe mare și apropiindu-Se de corabie. Și s-au înfricoșat.

Ioan 6:19 Mawu Ofanana

Iov 9:8

Stelele bolții. El întinde Cerul. Cu pasul Său, cuprinde

Psalmi 29:10

Pe al Său scaun de domnie, Domnul ședea – din veșnicie – În vremea care s-a pornit Potopul ce a înghițit Întreg pământul. Dumnezeu Are a-mpărăți mereu, Pe al Său scaun de domnie.

Psalmi 93:4

Dar decât sunetul iscat De apele ce s-au umflat Și decât valurile care, Năpraznice, se nasc în mare, Tu mai puternic Te vădești În înălțimile cerești,

Езекиел 27:26

De brațele vâslașilor Care la tine s-au aflat, Pe ape mari erai purtat, Dar iată că a izbucnit Un mare vânt, din răsărit. Vei fi lovit, nimicitor, Chiar în inima mărilor!

Iona 1:13

Corăbieri-acei vâsleau Din răsputeri, dar nu puteau Să se îndrepte spre uscat, Căci uraganu-nfuriat Mai tare li-e era-mpotrivă Mai mult ducându-i în derivă.

Luca 24:13

În acea zi – pe înserat – Doi ucenici, către un sat – Numit Emaus – se-ndreptau. Șaizeci de stadii despărțeau, Satul, pe care îl numim Emaus, de Ierusalim.

Luca 9:42

Pe când băiatul își făcea, Drum, prin mulțime, și venea, Către Iisus, dracul, furios, L-a scuturat, l-a trântit jos, Până aproape-a leșinat. Atunci, Iisus duhu-a certat: Să iasă-afar’ i-a poruncit Și astfel, s-a-nsănătoșit Copilul, fiind dat, apoi, La al său tată, înapoi.

Ioan 11:18

Satul acela-i așezat Aproape de Ierusalim – Cam cincisprezece stadii știm Că sunt, până-n Betania.

Ioan 14:18

N-am să vă las orfani, pe voi, Ci am să Mă întorc ‘napoi.

Ioan 6:18

Un vânt furios porni să bată, Iar marea era-ntărâtată.

Ioan 6:20

Însă, Iisus a cuvântat, Acoperind valuri și vânt: „Să nu vătămați, căci Eu sânt!”

Revelația 14:20

Că teascul ce a fost umplut Cu strugurii, a fost luat Și cu picioarele călcat Apoi, afară din cetate. Valuri de sânge, revărsate Au fost, din el, și s-au întins, Încât o-ntindere-au cuprins; O mie șasesute-avea, De stadii dar, întinderea. Sângele ce s-a revărsat, Mare, apoi, s-a ridicat Încât ajuns-a-ncetișor, Pân’ la zăbala cailor.”

Revelația 21:16

Cetatea, când s-a construit, În patru colțuri s-a zidit. Lungimea ei, asemenea, E cu lărgimea ce-o avea. Cu trestia, a măsurat Cetatea și-astfel, a aflat Că – în prăjini – se-apropia De doisprezece mii; și ea Era la fel, în înălțime, Ca și-n lărgime și-n lungime.