Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 5:28 - Biblia în versuri 2014

28 Au să audă, glasul Lui, Toți cei care-s înmormântați. De-aceea zic: nu vă mirați, Când – auzind a Lui cuvinte –

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

28 Nu fiți uimiți de acest lucru, pentru că vine ceasul când toți cei din morminte vor auzi glasul Lui

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

28 Nu vă mirați de acest lucru; pentru că va veni timpul când toți cei din morminte vor auzi vocea Lui

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

28 Nu vă mirați de aceasta, pentru că vine ceasul în care toți cei care sunt în morminte vor auzi glasul lui!

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

28 Nu vă miraţi de aceasta, fiindcă vine ceasul în care toţi cei din morminte Îi vor auzi glasul

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

28 Nu vă mirați de lucrul acesta, pentru că vine ceasul când toți cei din morminte vor auzi glasul Lui

Onani mutuwo Koperani




Ioan 5:28
19 Mawu Ofanana  

Să-nvie morții tăi! Să poarte Toate-ale noastre trupuri moarte, Iar, viață-n ele! Vă treziți Cei ce-n țărână locuiți Și chiote de veselie Scoateți, săltând de bucurie! Căci roua Ta-nviorătoare Este de viață dătătoare Și-afară scoate-va pământul, Pe cei ce-și au, în el, mormântul.”


Mulți dintre-aceia care sânt Adormiți – astăzi – în pământ, Se vor trezi. Uni-au să vie Ca să trăiască-n veșnicie, În timp ce alții vor obține Numai ocară și rușine Cari veșnice se dovedesc.


Din locuința morților, Răscumpăr Eu, acest popor, Căci de la moarte, Eu doresc, În acest fel, să-l izbăvesc. Moarte, unde se află, oare, Ciuma acea necruțătoare Ce-aduce spaima tuturor? Tu, locuință-a morților, Unde îți este nimicirea Ce îngrozește toată firea? Căința este nepătrunsă, De ai Mei ochi fiind ascunsă!


Nu te mira! E în zadar! Va trebui să te naști, iar!


„Femeie – crede-Mă – curând, Are să vină ceasul când – Ca Tatălui să vă-nchinați – Pe munte, n-o să mai urcați, Nici la Ierusalim apoi, Nu trebuie să mergeți voi.


Are să vină ceasul, când, Închinători-adevărați, În duh și adevăr, curați, Tatălui lor au să se-nchine; Ceasul acel, acuma, vine, Căci Tatăl Meu așa dorește Și-astfel de-nchinători voiește!


Fiul, iubit, este, de Tată; De-aceea, El, mereu, I-arată Ceea ce face. În curând, Are să vină vremea când, Lucrări mai mari, o să-I arate, Ca voi – văzând, atuncea, toate Acelea – să vă minunați.


Adevărat zic: în curând, Veni-va ceasul acel, când – A și venit, azi e-acea zi – Pe Fiu, morți-l vor auzi, Iar cei care-L vor asculta, Dintre cei morți, s-or deștepta.


Este nădejdea mea cea mare – Cum au ei înșiși, fiecare – Că-n timpul care o să vie, O înviere va să fie Și pentru cei care sunt drepți, Și pentru cei care-s nedrepți.


Văzând norodul adunat, Petru, astfel, a cuvântat: „De ce, bărbați Israeliți, Mirați, la acest fapt, priviți? Răspundeți dar, acuma, voi, De ce priviți, țintă, la noi, De parcă ceea ce-ați văzut, Prin forța noastră, am făcut, Când omu-acesta a umblat?


După cum, în Adam, toți mor, Toți au să-nvie – cum v-am spus – În Domnul nost’, Hristos Iisus;


El va schimba, trupul pe care Smerita noastră stare-l are, Și îl va face, pe-astă cale, La fel ca trupul slavei Sale, Printr-o lucrare de putere Care, doar după a Sa vrere, Poate orișice lucru-a pune, În slujba Sa, și a-l supune.”


Apoi, pe morți, eu i-am zărit – Și mari și mici – stând în picioare, În fața jilțului cel mare. Și niște cărți au fost aduse, De-ndată, și, în față, puse. Încă o carte se vedea, Și cartea vieții era ea. Acestea toate-au fost deschise Și-apoi, pe baza celor scrise, În ele, și a faptelor, Întreg poporul morților A fost, atuncea, judecat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa