25 Multe lucrări, ce, pe pământ, Iisus, atuncea, le-a făcut. Toate, dacă s-ar fi trecut Cu de-amănuntu-n cărți, n-aveau, În lume, loc, câte erau. Ele, prin vremi, pân’ la noi vin, Ca-n El, să credem toți. Amin.
25 Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă ar fi fost scrise fiecare, cred că nici chiar lumea însăși n-ar fi avut loc pentru cărțile care s-ar fi scris.
25 Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus. Dacă s-ar fi scris despre fiecare dintre ele, cred că nici în toată lumea nu ar fi avut suficient loc acele cărți care ar fi fost scrise.
25 Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus. Dacă acestea s-ar scrie unul câte unul, cred că nici lumea întreagă nu ar cuprinde cărțile scrise.
25 Dar sunt şi multe altele pe care le-a făcut Iisus, care, dacă ar fi scrise una câte una, cred că lumea aceasta n-ar putea cuprinde cărţile care ar fi scrise.
25 Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că nici chiar în lumea aceasta n-ar fi putut încăpea cărțile care s-ar fi scris. Amin.
Iar ceea ce la noi ajunge Din măreția forței Sale, Sunt doar hotare – margini ale Cărărilor lui Dumnezeu – Iar tot ceea ce simțesc eu – Și-asemeni voi – e-o adiere, E doar o mică mângâiere! Deci sub întinsul zărilor, S-asculte al lucrărilor Lui Dumnezeu tunet puternic, Cine-ar putea să fie vrednic?”
Multe minuni ai pregătit Și multe planuri ai urzit, O Doamne, numai pentru mine, Căci nimeni nu este ca Tine. La toți, aș vrea să le vorbesc, Minunile-Ți să le vestesc În de-amănunt, la fiecare, Dar al lor număr e prea mare.
Îți dau acest sfat, fiul meu: Tot ce îți spun, atent, ascultă. Adună-nvățătură multă, Din lucruri ce am încercat, Aicea, de ți-am arătat. Dacă vei vrea să întocmești Cărți multe, n-ai să isprăvești Cu scrisul; și-apoi te gândește Că-nvățătura obosește Sărmanul trup, când e prea multă.
Atunci, Amația – acel Cari preot fost-a în Betel – Către Ieroboam – aflat Pe scaunul de împărat În Israel – soli a trimis Prin cari în acest fel a zis: „Iată că Amos se vădește Că împotrivă-ți uneltește, Iar țara Israelului Nu suferă cuvântul lui!
Orbii vederea-și capătă, Iar șchiopii nu mai șchioapătă; Surzii aud, sunt curățați Leproșii, morți-s înviați, Și Evanghelia se vestește Săracilor. Ferice este
De-asemenea, să mai aflați Că le va fi mult mai ușor, De a intra, cămilelor, Chiar prin urechea acului, Decât îi e bogatului Să intre-n cer, la Dumnezeu – Celor bogați, le va fi greu.”
Că Duh Sfânt, Domnul a turnat, Pe-Acel Nazarinean, Iisus, Care – din loc, în loc – S-a dus, Plin de puterea Lui, făcând Bine la toți și vindecând Pe cei bolnavi. Cei îndrăciți Erau, de duhuri, curățiți. Iisus era-nsoțit, mereu, În lucrul Său, de Dumnezeu.
În toate, pildă, eu v-am dat Și-n acest fel, v-am arătat Că trebuie să-i sprijiniți Pe cei slabi și să v-amintiți De ceea ce Domnul Iisus, Când fost-a pe pământ, a spus: „Mai bine e să dăruiești, Decât este ca să primești”.”
Ce mai putem să zicem noi? Căci nu mi-ajunge timpu-apoi, Dacă aș vrea ca să vorbesc De Ghedeon, să-l pomenesc Și pe Samson, ori pe Barac Sau referire – dacă fac – Și la Ieftaie, Samuel, La David și proroci, la fel!