Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 20:2 - Biblia în versuri 2014

2 La Simon Petru-a alergat, Să-i spună ce s-a întâmplat. Cu el, un ucenic ședea – Acel pe care îl iubea Iisus. Maria a strigat, De cum ajunse: „L-au luat Pe Domnul, din mormânt! L-au dus Și nu mai știu unde L-au pus!”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 A alergat și a venit la Simon Petru și la celălalt ucenic, cel pe care-l iubea Isus, și le-a zis: „L-au luat pe Domnul din mormânt și nu știm unde L-au pus!“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 S-a dus alergând la Simon Petru și la celălalt discipol pe care îl iubea Isus, și le-a zis: „L-au luat pe Isus din mormânt și nu știu unde L-au pus!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Atunci, a alergat și a venit la Símon Petru și la celălalt discipol, pe care îl iubea Isus, și le‑a spus: „L-au luat pe Domnul din mormânt și nu știm unde l-au pus”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

2 A alergat deci şi s-a dus la Simon Petru şi la celălalt ucenic, pe care îl iubea Iisus, şi le-a zis: „L-au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştim unde L-au pus.”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 A alergat la Simon Petru și la celălalt ucenic, pe care-l iubea Isus, și le-a zis: „Au luat pe Domnul din mormânt și nu știu unde L-au pus.”

Onani mutuwo Koperani




Ioan 20:2
9 Mawu Ofanana  

Un ucenic – cel mai iubit – La masă stând, capul și-a pus, Pe pieptul Domnului Iisus.


Iisus Își văzu mama stând Cu ucenicul Său iubit, La poala crucii, i-a vorbit: „Femeie, iată fiul tău!”,


„De ce plângi”– ei au întrebat – Femeie?” „Plâng, căci L-au luat, De-aici, pe Domnul” – ea a spus – „Și nu știu, în ce loc, L-au pus.”


Privind-o cu blândețe-a spus: „De ce plângi? Ce ți s-a-ntâmplat? Pe cineva, ai căutat?” Ea și-a-nghițit, cu greu, amarul Și-a zis, crezând că-i grădinarul: „O, domnule, de L-ai luat, Spune-mi, unde L-ai așezat, Pe Domnul Meu, pentru că vreau Să merg, degrabă, să Îl iau!”


Ei, nici acum, nu pricepeau De ce Scripturile spuneau, Cum că Iisus, ar fi urmat, Din morți, să fie înviat.


Petru s-a-ntors și l-a zărit Pe ucenicul mult iubit De Domnul – cel care și-a pus, Capul, pe pieptul lui Iisus, La cină, întrebând apoi: „Cine Te vinde, dintre noi?”.


În plus; iar acel ucenic, E cel care adeverește Aceste lucruri și vestește Tot ceea ce s-a petrecut, Căci, aste lucruri, le-a văzut Și-apoi le-a scris. Noi, totodată, Cunoaștem că-i adevărată Mărturisirea lui. Mai sânt


Atunci, discipolul iubit, De Domnul, astfel i-a vorbit, Lui Petru: „El este Iisus! E Domnul nost’!” Petru s-a dus, Degrabă, haina și-a luat, S-a-ncins – căci era dezbrăcat – Și-apoi, în mare, a sărit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa