Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 20:19 - Biblia în versuri 2014

19 Tot în acea zi, pe-nserat, Domnul Iisus S-a arătat Și ucenicilor. Erau Toți, într-un loc strânși, și țineau Închise ușile, căci ei, Se temeau tare, de Iudei. Iisus șezu-n mijlocul lor, Și, „Pace vouă!”, tuturor,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

19 În seara acelei zile, cea dintâi a săptămânii, în timp ce, acolo unde se aflau ucenicii, ușile erau încuiate de frica iudeilor, Isus a venit, a stat în mijlocul lor și le-a zis: „Pace vouă!“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

19 În seara aceleiași zile care era prima din săptămână, Isus a apărut în locul unde erau adunați discipolii stând încuiați de frică să nu fie descoperiți de iudei. El a stat în mijlocul lor și le-a zis: „Pacea să fie cu voi!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

19 În seara aceleiași zile, prima a săptămânii, deși ușile locului în care erau discipolii, de frica iudeilor, erau încuiate, a venit Isus, a stat în mijlocul lor și le-a zis: „Pace vouă!”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

19 Când s-a făcut seară în ziua aceea, întâia după sâmbătă, iar uşile erau încuiate acolo unde erau ucenicii, de frica iudeilor, Iisus a venit, a stat în mijloc şi le-a zis: „Pace vouă!”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

19 În seara aceleiași zile, cea dintâi a săptămânii, pe când ușile locului unde erau adunați ucenicii erau încuiate de frica iudeilor, a venit Isus, a stat în mijlocul lor și le-a zis: „Pace vouă!”

Onani mutuwo Koperani




Ioan 20:19
27 Mawu Ofanana  

În pace doar, să viețuiești, Din pricină că ai mei frați Și-ai mei prieteni sunt aflați În sânul tău. Pace să ai


Iar de e vrednică, să stați, Să se reverse peste ea A voastră pace. De-ți vedea Că nu-i vrednică, înapoi, Întoarcă-se pacea, la voi.


Căci unde-s adunați doi, trei, În al meu Nume, între ei, Cu siguranță sunt și Eu, Și-acolo este Dumnezeu.”


Iisus se-ntoarse înapoi, La toți cei unsprezece-apoi, Și astfel, li S-a arătat, Să creadă că a înviat. În casa lor, când a venit, Pe ucenici, El i-a găsit, În jurul mesei, adunați. Atuncea, ei au fost mustrați Pentru-a lor inimă-mpietrită, Și necredința dovedită, Mereu, când vești au căpătat – Prin martori – că a înviat.


Eu vă dau, vouă, pacea Mea – N-o dau cum lumea ști s-o dea. În inimi, nu vă tulburați, Și nici să nu vă-nspăimântați.


La fel e și cu voi, și-anume: Acuma, sunteți întristați, Dar iar, o să vă bucurați, Căci Eu, din nou, vă voi vedea Și-atunci, nimeni nu va putea Răpi, a voastră bucurie.


V-am spus acestea, să puteți, În Mine, pace, să aveți. În lume, multe veți păți – Necazuri vă vor încolți – Dar îndrăzniți, necontenit, Căci Eu, lumea, am biruit.”


Lor, „Pace vouă”, iar, le-a spus. „Cum Eu am fost, de al Meu Tată, Trimis aici, acuma, iată Că vă trimit și Eu, pe voi.”


De la această întâmplare, S-au scurs opt zile, după care, Discipolii s-au adunat, Din nou. Și Toma s-a aflat, Cu ei, atunci. Pe când ședeau, Închiși în casă, și-așteptau, Deodată, S-a ivit Iisus Și, „Pace vouă!”, El le-a spus.


Iisus, mereu, a fost zărit, De ucenici; El S-a ivit, La a Tiberiadei mare, Unde erau – din întâmplare –


A treia oară s-a-ntâmplat, Atuncea, că S-a arătat Iisus, discipolilor Lui, După-nvierea Domnului.


Însă, pentru că aveau știre, Cum că Iudei-L căutau – De El – pe față, nu vorbeau.


După ce-a pătimit, Iisus, La ucenicii Săi, S-a dus; În fața lor, S-a-nfățișat Și, tuturor, dovezi le-a dat, Că viu e – dragă Teofile – Un timp de patruzeci de zile, În care le-a vorbit, mereu, Pe larg, de a lui Dumnezeu


Vreau ca al păcii Dumnezeu, Să vă-nsoțească, tot mereu, Acum, în anii care vin, Și până la sfârșit! Amin.”


Lui Chifa, El S-a arătat, Iar după-aceea – imediat – Cei doisprezece L-au văzut;


Pace, prin El, ni s-a adus, Pace care-a făcut apoi, Una s-ajungă-a fi cei doi, Pentru că-n El, a fost surpat Zidul ce-n mijloc s-a aflat, Prin care fost-au despărțiți.


În încheiere, fraților, Pace vă zic eu, tuturor. A voastră dragoste să crească, Credința să vă însoțească. Toate vi le doresc, mereu, Să vi le deie Dumnezeu – Acela care se arată Precum că e al nostru Tată Și e aflat în ceruri, sus – Și Domnul nost’, Hristos Iisus!


Pace și har s-aveți, mereu, De la al nostru Dumnezeu – Tatăl aflat în ceruri, sus – Și de la Domnul nost’, Iisus!


Al păcii Domn, vă dăruiască, Neîncetat, pacea-I cerească. Domnul Iisus, cu voi, să fie, Să vă-nsoțească, pe vecie.


Și, zeciuială, negreșit, Avram, apoi, i-a dăruit. După însemnătatea care Numele său, în el, o are, La început s-a arătat Un lucru clar: că „Împărat” El este „al neprihănirii” Peste întreg cuprinsul firii; A doua oară, se arată Că, „Împărat” e, totodată, Și „al Salemului”; astfel, E, „Împărat al păcii”, el.


Dar am nădejde, cu temei, Că în curând, am să sosesc La voi și-atunci, am să-ți vorbesc, Nu prin scrisoare, cu măsură, Ci mai pe larg, gură la gură. Prietenii tăi îți transmit Doar sănătate. Eu trimit, Prietenilor mei, prin tine, Tot sănătate și mult bine. Când le transmiți urarea mea, Să le vorbești pe nume-aș vrea. Deci, sănătate, până vin, Eu vă trimit, la toți. Amin.”


Către Bisericile care, Pământul Asiei le are – Biserici care șapte sânt – Ioan trimite-acest cuvânt: Pace și har, să vină peste Acestea, de la Cel ce este, Cel ce era și Cel ce vine – Cari prin puterea Lui le ține – Și de la duhurile-aflate Șapte la număr, așezate, În fața scaunului care, Pentru domnie, El îl are,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa