Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 20:16 - Biblia în versuri 2014

16 „Marie!” – îi zise Iisus. „Rabuni!” – s-a-ntors ea și-a spus; În evreiește I-a vorbit – „Învățător”, e tălmăcit.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

16 Isus i-a zis: ‒ Maria! Ea s-a întors și I-a zis în ebraică: ‒ Rabuni! (care înseamnă: „Învățătorule!“)

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Isus i-a zis: „Maria!” Ea s-a întors și I-a zis în aramaică: „Rabuni!”, adică „Învățătorule!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Isus i-a zis: „Maria!”. Ea, întorcându-se, i-a spus în evreiește: „Rabbuní!” – care înseamnă „Învățătorule!”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

16 Iisus i-a zis: „Maria!” Ea L-a recunoscut şi I-a zis în evreieşte: „Rabbuni!”, care înseamnă: „Învăţătorule!”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Isus i-a zis: „Marie!” Ea s-a întors și I-a zis în evreiește: „Rabuni!”, adică „Învățătorule!”

Onani mutuwo Koperani




Ioan 20:16
26 Mawu Ofanana  

După această întâmplare, Domnul l-a pus la încercare Pe-Avram. „Avrame!” – El îi spuse. Îndată, „Iată-mă” – răspunse Avram, iar Domnul a vorbit.


Din cer, un înger i-a vorbit:


Cu ochii voștri, voi vedeți – Și Beniamin – cum că sunteți În fața mea și vă vorbesc.


Atuncea, Domnul l-a văzut Că să se-ntoarcă ar fi vrut Și, din mijlocul rugului, Se-auzi glasul Domnului, Care, pe nume, l-a chemat: „Moise!”, iar el a zis îndat’: „Iată-mă Doamne, aici sânt!”


Domnul, lui Moise, i-a vorbit: „Voi face precum ai dorit, Ca tu să crezi cu-adevărat Că trecere ai căpătat În fața Mea și că, anume, Pe tine te cunosc pe nume!”


Apoi – de ei, când am trecut – Cu bucurie, l-am găsit, Pe-al inimii mele iubit. Îndată, strâns, l-am apucat De mâini și nu l-am mai lăsat, Până intrat-am amândoi, În casa mamei mele-apoi Și în odaie am pășit, În care ea m-a zămislit.”


„Am adormit, însă veghea, Neobosit, inima mea… Atuncea, auzit-am eu Cum bate prea iubitul meu Și-atuncea doar – în acel ceas – Am auzit eu, al său glas: „Deschide-mi, soră prea iubită, Tu scumpă și neprihănită, Tu porumbițo. Iată, vin! De rouă-mi este capul plin, Și simt cum cârlionții mei – De-ai nopții picuri – îmi sunt grei.”


Iacov, acuma, ia aminte, La ale Domnului cuvinte! Și tu Israele, la fel, Să iei aminte la Acel Care pe tine te-a-ntocmit! Ascultă dar, ce-a glăsuit: „Aminte ia, căci Eu îți zic Să nu ai teamă de nimic, Pentru că Eu te izbăvesc! Te chem pe nume, când vorbesc, Fiindcă te vădești al Meu.”


„Nu vă speriați! Ci îndrăzniți, Căci Eu sunt!” Ei priveau uimiți,


„Să-Mi spui dar, ce dorești să fac”, Zise Iisus, „să-ți fiu pe plac?” „Rabuni” – orbul I-a răspuns – „Din bezna mea, de nepătruns, Mă scoate! Dăruie-mi vederea, Căci doar la Tine e puterea!”


„Tu, Marto, te îngrijorezi, Pentru prea multe; însă, vezi,


„Ce căutați?” Ei au rostit: „Rabi!” (care e tălmăcit, „Învățătorule”) „Voiești A spune, unde locuiești?”


Uimit, a zis Natanael: „O, Rabi! Văd prea bine eu, Că ești Fiul lui Dumnezeu – Al lui Israel Împărat!”


El, de portar, este știut, Iar glasul îi e cunoscut De către oi; pe fiecare, El le numește, după care, Le scoate-afară, iar apoi,


Apoi, în taină, a plecat Și, pe Maria, a chemat, Spunându-i: „Vino, fără teamă! Al nost’ Învățător te cheamă.”


„Învățător”, Mie-Mi spuneți, Sau „Domn”, și bine Îmi ziceți, Căci sunt. Deci, dacă v-am spălat


Toma răspunse: „Domnul meu! Domnul și Dumnezeul meu!”


Acesta merse, la Iisus, Noaptea, în taină, și I-a spus: „Învățătorule, știm bine, Că Dumnezeu este cu Tine, Că de la Domnul, ai venit. Lucrul acesta e vădit, Căci nimeni nu ar fi putut, Să facă, tot ce ai făcut, Neînsoțit de Dumnezeu.”


Ierusalimul, atuncea, O renumită scăldătoare. Erau, acolo, cinci pridvoare, Drept adăpost bolnavilor. Chiar lângă Poarta Oilor, Se afla ea, și s-a numit Betesda. Ea a găzduit


Dup-o-ndelungă căutare – Găsindu-L, dincolo de mare – O întrebare-au vrut a-I pune: „Învățătorule, ne spune, Când ai venit?” El S-a uitat


Cam pe la ceasu-al nouălea, Pe când Corneliu se găsea În rugăciune adâncit, În viziune, lămurit, Văzu îngerul Domnului Intrând în odăița lui.


El, la pământ, s-a prăbușit Și-apoi, un glas, a auzit: „Saul, de ce Mă prigonești?”


Domnul i S-a înfățișat, Zicând: „Ascultă, Samuel!” „Vorbește Doamne!” – spuse el – „Căci robul Tău e pregătit Să Te asculte, negreșit.”


Abia s-a pus la locul lui, Când iată, glasul Domnului, Iar l-a chemat pe Samuel. La Eli alergat-a el Și-i spuse-apoi: „Te-am ascultat Și iată-mă!” „Nu te-am chemat! Întoarce-te dar, înapoi, Și liniștit, te culă-apoi” – Răspunse Eli. Samuel


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa