Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 20:1 - Biblia în versuri 2014

1 S-a luminat a lumii față, Căci se făcuse dimineață. În prima zi din săptămână, Maria Magdalina, până La locul unde-a fost Iisus Înmormântat, iute, s-a dus. De la distanță, a văzut Cum că ceva s-a petrecut. Piatra ce fuse așezată, Peste mormânt, era luată.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

1 Dar, în prima zi a săptămânii, Maria Magdalena a venit la mormânt dis-de-dimineață, când încă era întuneric, și a văzut că piatra fusese îndepărtată de la intrarea mormântului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 În prima zi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus la mormânt dimineața devreme, când încă era întuneric; și a văzut că piatra de la intrarea în mormânt, fusese luată.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 În prima zi a săptămânii, dis-de-dimineață, pe când mai era încă întuneric, Maria Magdaléna a venit la mormânt și a văzut că piatra fusese luată de la mormânt.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

1 În prima zi după sâmbătă Maria Magdalena a mers în zori, când era încă întuneric, şi a văzut piatra luată de pe mormânt.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 În ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineață la mormânt, pe când era încă întuneric, și a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt.

Onani mutuwo Koperani




Ioan 20:1
19 Mawu Ofanana  

Din Galileea s-au tot dus Pe urma Lui, fără de teamă. Maria – a lui Iacov mamă Și a lui Iose – se afla Acolo-n grupul acela. De-asemenea, printre femei, Era soața lui Zebedei, Și Magdalina – ea avea Încă un nume: Maria.


Într-un mormânt, proaspăt săpat În stânci, tocmai de către el. Apoi, peste mormântu-acel, O piatră mare-a prăvălit, Drept ușă, Celui adormit.


Deci, poruncește, negreșit, Să fie bine-acum păzit, Mormântul Său, trei zile-n rând, Să nu le dea, cumva, prin gând, Discipolilor, să-I răpească Trupul și-apoi să răspândească Vestea că El a înviat. Așa de se va fi-ntâmplat, Această-nșelăciune are S-ajungă a fi și mai mare Decât e cea de prima dată.”


Ei s-au întors, de la Pilat, Cu straja care li s-a dat, Mormântul l-au pecetluit Și-au pus soldați de la păzit.


Când s-a sfârșit acel Sabat Și-al nopții văl s-a ridicat Spre-ntâia zi din săptămână, Două femei urcară până La locul unde, îngropat, A fost Iisus. L-au căutat – Atunci – Maria, însoțită Tot de Maria – cea numită Și Magdalina. S-au speriat, Simțind, când s-au apropiat,


Acel cutremur de pământ, Văzând piatra de pe mormânt, Urnită de pe gura lui, De un înger al Domnului.


De pe-a Lui cruce; L-a-nfășat Cu in, din pânză nepătată – Nouă, atuncea cumpărată – Punându-L într-o grotă-adâncă – Într-un mormânt săpat în stâncă. O piatră mare-a prăvălit, Drept ușă, Celui adormit.


După ce Paștele-a trecut, Când săptămâna a-nceput, Iisus, din morți, a înviat Și, mai întâi, S-a arătat Celei pe care-o vindecase, Când șapte draci, din ea, El scoase; Maria Magdalina fuse, Femeia care Îl văzuse Prima, după ce a-nviat.


Iisus, din nou, S-a-nfiorat Și, spre mormânt, S-a îndreptat – Era-ntr-o peșteră făcut Și-o piatră, ușă, a avut.


Când piatra fu înlăturată, Iisus a zis: „Mulțumesc Tată, Că, și acum, M-ai ascultat.


În deal, la crucea lui Iisus, Dintre femei, doar trei s-au dus: Maria – mama Domnului – Cu sora ei – soția lui Clopa – chemată tot Maria, Precum și cealaltă Maria – Zisă și Magdalina. Când,


De la această întâmplare, S-au scurs opt zile, după care, Discipolii s-au adunat, Din nou. Și Toma s-a aflat, Cu ei, atunci. Pe când ședeau, Închiși în casă, și-așteptau, Deodată, S-a ivit Iisus Și, „Pace vouă!”, El le-a spus.


În prima zi din săptămână, Ne-am adunat cu toții, până Vom frânge pâinea. A vorbit Pavel, atunci, necontenit, Până în miez de noapte, vrând Să plece-n zori, cât mai curând.


Atunci când prima zi apare – A săptămânii – fiecare, Din ce se poate, să adune Și-apoi, deoparte, vreau a pune, Ceea ce-a strâns, ca – negreșit – Totul să fie pregătit, Pe când am să sosesc, la voi; Pentru că nu vreau ca, apoi, Când am să vin, în grabă mare, Să se adune ajutoare.


Pe-acel ostrov, eu mă aflam Și-n ziua Domnului eram În Duhul, când am auzit, ‘Napoia mea, cum a vorbit Un glas puternic, răspicat, Ce poate fi asemănat Cu sunetul puternic, tare, Pe cari doar trâmbița îl are.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa