Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 19:28 - Biblia în versuri 2014

28 Iisus – știind că s-a sfârșit Totul, dar trebuie-mplinit Ce-a zis Scriptura – a strigat: „Mi-e sete!” Grabnic, au luat

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

28 După aceea, Isus, Care știa că acum totul s-a sfârșit, ca să se împlinească Scriptura, a zis: „Mi-e sete!“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

28 Știind că totul a ajuns la final, ca să procedeze conform Scripturii, Isus a zis: „Îmi este sete!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

28 După aceasta, văzând Isus că toate s-au împlinit, ca să se împlinească Scriptura, a zis: „Mi-e sete”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

28 După aceea, ştiind Iisus că toate s-au săvârşit acum, ca să se împlinească Scriptura a spus: „Mi-e sete!”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

28 După aceea, Isus, care știa că acum totul s-a sfârșit, ca să împlinească Scriptura, a zis: „Mi-e sete.”

Onani mutuwo Koperani




Ioan 19:28
14 Mawu Ofanana  

Toată puterea mi-a secat Și precum lutul s-a uscat, Încât chiar limba mi-am simțit, De-al gurii cer, cum s-a lipit. Către țărâna morți-acum, Ai îndreptat Tu, al meu drum.


Ei îmi pun fiere în mâncare Și-n urmă, doar oțet îmi dau – Când îmi e sete – ca să beau.


Am un botez și, ne-apărat, Cu el, voi fi Eu, botezat. Și mult doresc să se-mplinească.


Iisus, și cu cei doisprezece, Se pregătiră ca să plece, Din acel loc. „Noi ne suim, Acuma, la Ierusalim” – Zise Iisus. „Tot ce s-a scris – Ceea ce prin proroci s-a zis – Când, despre Fiul omului Vorbiră – de venirea Lui – Curând, are să se-mplinească.


Va trebui să se-mplinească, Cu Mine, ceea ce s-a zis – Tot ce-n Scripturi se află scris: „Fost-a-ntre cei fără de lege, Pus, ca un călcător de lege.” Iar ceea ce a fost vestit, Gata-i – acum – a fi-mplinit.”


Și-I spuseră cum va să fie Al Său sfârșit, pierzându-Și slava, Când, la Ierusalim, pleca-va.


Era în prag de sărbătoare – Se-apropia praznicul mare, Cel ce, de Paști, e prăznuit. Iisus știa că I-a sosit Ceasul, când o să părăsească Această lume pământească, Urmând să fie înălțat, La Tatăl, de unde-a plecat. El, pe ai Săi – care erau Din lume și-n ea rămâneau – Îi iubea mult și i-a iubit, La fel de mult, pân’ la sfârșit.


În lume. Eu Te-am proslăvit, Pe-acest pământ, și am sfârșit Lucrarea care Mi-a fost dată,


Dar El, știind totul, a spus, Ieșindu-le-n întâmpinare: „Pe cine căutați voi, oare?”


„Păcat e să o sfâșiem. Haideți, mai bine, să punem Sorții s-aleagă între noi, Cui să-i rămână ea, apoi.” În acest fel, s-a împlinit Scriptura care-a glăsuit: „Și-au împărțit hainele Mele – Cămașa a rămas, din ele, Și-au pus sorții să-l hotărască, Pe cel care-o s-o dobândească”.


Când a gustat oțetu-acel, Strigă: „Acum, totu-i sfârșit!”, A plecat capul și-a murit.


Așa, ceea ce au vestit Scripturile, s-a împlinit: „Un os, nu Îi va fi sfărmat”.


Iisus le-a zis: „A mea mâncare, E să fac voia Celui care Trimisu-M-a, iar Eu voiesc, Lucrarea, să I-o împlinesc.


Și-au împlinit cuvântul care Fusese scris, despre Iisus. Apoi, într-un mormânt, L-au pus,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa