Ioan 19:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ „Nici o putere, n-ai avea” – I-a zis Iisus – „asupra Mea, Dacă ea nu ți-ar fi fost dată, De sus, de către al Meu Tată. Cel care-n mâna ta M-a dat, A săvârșit un greu păcat!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹¹ Isus i-a răspuns: ‒ N-ai avea nicio autoritate asupra Mea dacă nu ți-ar fi fost dată de sus. De aceea, cel ce Mă dă pe mâna ta are un mai mare păcat.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ Isus i-a răspuns: „Nu ai avea niciun drept să decizi cu privire la Mine dacă nu ai fi fost investit cu autoritate de sus. Acesta este motivul pentru care cel care M-a predat ție, a comis un păcat mai mare.”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ Isus i-a răspuns: „Nu ai avea nicio putere asupra mea dacă nu ți-ar fi fost dată de sus. De aceea, cel care m-a dat în [mâinile] tale are un păcat mai mare”.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹¹ Iisus i-a răspuns: „N-ai fi avut nici o putere asupra Mea dacă nu îţi era dată de sus. De aceea, cel care M-a dat pe mâna ta are un păcat mai mare.”

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ „N-ai avea nicio putere asupra Mea”, i-a răspuns Isus, „dacă nu ți-ar fi fost dată de sus. De aceea cine Mă dă în mâinile tale are un mai mare păcat.”

Ioan 19:11 Mawu Ofanana

1 Cronici 29:11

Doamne, a Ta e măreția, Slava, puterea, veșnicia Și cu mărirea. Câte sânt În ceruri, sus, sau pe pământ, Doar ale Tale se vădesc. Pe Tine, Doamne, Te găsesc Drept un stăpân ce S-a-nălțat. O, Doamne, Tu Te-ai arătat Mai mare, decât orișicine. Domnia e, mereu, cu Tine!

Psalmi 39:9

Stau mut. Plin de tăcere-s eu, Căci văd cum Tu lucrezi mereu.

Psalmi 62:11

Odată, Domnul a vorbit; De două ori am auzit Cum că „Puterea e, mereu, Aflată doar la Dumnezeu.”

Plângerile 3:37

Dar cine, oare, a vestit Ceva, care s-a împlinit, Fără de voia Domnului Și fără de porunca Lui?

Daniel 4:17

Această hotărâre dată Asupra lui, a fost luată Acum, în sfatul străjilor, Căci înaintea sfinților, La cale a fost pusă ea, Pentru că-n acest fel se vrea Să știe cei vii care sânt Pe fața-ntregului pământ, Căci Cel Prea-Nalt Se dovedește – Neîncetat – că stăpânește Asupra-mpărățiilor Ce sunt ale oamenilor Și că necontenit va face, Cu ele, după cum Îi place, Punând în fruntea lor să stea Pe-acela pe care îl vrea, Căci îl înalță, ne-ndoios, Pe omul cel de mai de jos!”

Daniel 4:25

De-aceea, trebuie să știi Că izgonit tu ai să fii, Din mijlocul oamenilor. Vei sta alături fiarelor, Iar hrana ta are să fie Doar iarba verde, din câmpie, Căci îți vor da iarbă apoi, Așa precum se dă la boi. De roua cerului, udat Ai să fii tu, neîncetat, Și șapte vremi – ia seama bine – Au să se scurgă peste tine, Până când tu vei fi putut Ajunge să fi priceput Că Cel Prea-Nalt Se dovedește A fi cel care stăpânește Asupra-mpărățiilor Ce sunt ale oamenilor Și că necontenit va face, Cu ele, după cum Îi place, Punând, în fruntea lor, să stea, Pe-acela pe care îl vrea.

Daniel 4:32

De-aceea, iată, te vestesc Că am ca să te izgonesc Din mijlocul oamenilor! Vei sta alături fiarelor, Iar hrana ta are să fie Doar iarba verde din câmpie, Căci îți vor da iarbă apoi, Așa precum se dă la boi Și șapte vremi – ia seama bine – Au să se scurgă peste tine, Până când tu vei fi putut Ajunge să fi priceput Căci Cel Prea-Nalt se dovedește A fi Cel care stăpânește Asupra-mpărățiilor Ce sunt ale oamenilor, Punând, în fruntea lor, să stea, Pe-acela pe care îl vrea!”

Daniel 4:35

Toți oamenii pământului Nimic sunt înaintea Lui. El este Cel ce poate face, Mereu, doar după cum Îi place, Cu toată oastea cerului Și oamenii pământului. Nimeni nu poate să se ție În contră la a Lui mânie, Pentru că – iată – nimeni nu-i, Ca să Îi zică „Ce faci?”, Lui.

Daniel 5:21

În acest fel, s-a pomenit Precum că este izgonit Din mijlocul oamenilor. Apoi, asemeni fiarelor Ajunse-a fi inima lui, Iar locul împăratului S-a dovedit a fi-n pustie, Acolo unde – cum se știe – Măgari sălbatici se găsesc, Căci ei acolo viețuiesc. Doar iarba ce se dă la boi A fost mâncarea lui apoi, Și doar cu roua cerului Udat fusese trupul lui, Până când el a priceput Și până a recunoscut Căci Cel Prea-Nalt Se dovedește Singurul care stăpânește Asupra-mpărățiilor Ce sunt ale oamenilor, Și că El poate, precum vrea, Doar cui voiește, să le dea.

Matei 26:65

Marele preot s-a sculat Și hainele și-a sfâșiat, Țipând într-una: „A hulit! Acum, cu toți L-ați auzit! Deci, ce nevoie mai avem De martori, când, chiar noi suntem Martori, la ce-a mărturisit?! Cu noi, de față, a hulit!

Matei 27:2

După aceea, L-au legat Și la Pilat din Pont, L-au dus. „El să Îl judece!” – și-au spus.

Matei 6:13

Să nu ne lași, ca ispitiți, Să fim, ci Tu ne izbăvește, De cel rău, și ne mântuiește, Căci a Ta e împărățirea, Slava, puterea și mărirea. Toate, doar Ție-Ți aparțin, În vecii vecilor. Amin!”

Marcu 14:44

Semn, vânzătorul le-a lăsat, Celor care erau cu el: „Învățătorul e Acel, Pe care eu am să-L sărut. Când vi-L fac, astfel, cunoscut, Voi tăbărâți și-L înhățați!”

Luca 22:53

În toate zilele, mergeam La Templu și, cu voi, ședeam; Dar nu ați pus mâna, pe Mine! Al vostru timp, acuma, vine. Al Meu, e gata. A rămas Al întunericului ceas.”

Ioan 18:13

Întâi – la Ana, la cel care, Socru, al preotului mare, Era. Caiafa s-a numit Cel ce fusese hărăzit Mare preot, în anu-acel.

Ioan 18:3

Iuda, de oaste însoțit Și de aprozi trimiși de cei Mai mari preoți și Farisei – Purtând cu sine, fiecare, Făclii, arme și felinare – Pornit-au, grabnic, ca să vină, Să-L poată prinde, în grădină, De-ndată, pe Domnul Iisus.

Ioan 19:10

Uimit, din nou, a întrebat: „Nu vrei ca să vorbești, cu Mine? Eu am putere, peste Tine! De vreau, pot să Te răstignesc, Sau pot ca să Te slobozesc!”

Ioan 3:27

Ioan, atunci, a cuvântat: „Omul primește ce-i e dat, Din cer. Atâta doar! Vedeți?

Ioan 7:30

Să-L prindă, ei s-au străduit, Dar pentru că nu I-a sosit Timpul, în pace, L-au lăsat.

Ioan 9:41

„De ați fi orbi” – a cuvântat Iisus – „nu ați avea păcat. Dar zis-ați „Vedem”, într-un glas, Și-astfel, păcatul v-a rămas.”

Fapte 2:23

Omul Acesta a fost dat, Pe-a voastră mână – țineți minte? – Cum hotărât-a, din ‘nainte, A Domnului știință. Voi, Grabnic, L-ați răstignit apoi, Și L-ați ucis – cum bine știți! – Prin mâna celor dovediți A fi fără de lege. Dar,

Fapte 3:13

Acela care a lucrat, Nu-i altul decât Dumnezeu. Al lui Avram a fost mereu, Al lui Isac și Iacov. El L-a proslăvit chiar pe Acel Pe care voi, cu toți, L-ați dat – Cum știți – în mâna lui Pilat. Pe robul Său, deci pe Iisus, L-a proslăvit, cum v-am mai spus, Deși v-ați lepădat de El, Cu toate că Pilat acel, Să Îi dea drumul, a-ncercat.

Fapte 4:28

În acest fel, s-a împlinit Tot ce fusese pregătit, De mâna Ta, de al Tău sfat.

Romani 11:36

Din El, prin El, și pentru El, Sunt toate lucrurile-astfel. Acum și-n anii care vin, Slavă să aibă El! Amin.”

Romani 13:1

„Supuși dar, stăpânirilor, Să fiți, mereu, voi, fraților, Căci nici o stăpânire nu-i Fără de voia Domnului. Deci, stăpânirile ce sânt, Pe fața-ntregului pământ, Sunt rânduite, tot mereu, Numai de către Dumnezeu.

Iacov 1:17

Oricare lucru bun, primit, Oricare dar desăvârșit, Pe care noi l-am căpătat, Numai de sus, ne este dat. Toate acestea, fraților, Părintele luminilor Ni le-a trimis. Nici o schimbare Și nici o umbră de mutare – În El – nicicând, nu s-a văzut.

Iacov 4:17

De-aceea spun, că orișicine Știe precum să facă bine – Dar nu va face – negreșit, Acela a păcătuit.”