Când a văzut că nu mai poate Să-i liniștească, și că toate Eforturile întreprinse De el, de gloată-au fost respinse, Pilat, apă-ntr-un vas, a pus Și-a spălat mâinile și-a spus: „Acum, eu sunt nevinovat Și n-am să pot fi acuzat, De sângele neprihănit, Al Celui care, răstignit, Cereți să fie. Treaba voastră!”
Pilat se-ntoarse, de îndată, În sala pentru judecată, Unde, Iisus a fost chemat. Apoi, pe Domnul, L-a-ntrebat, Privind la El, pătrunzător: „Ești Rege, al Iudeilor?”
Pilat, afară, a ieșit Și-a zis Iudeilor: „Vă spun, Că nici o vină, n-am să-I pun, În seamă, omului Acel – Eu, vină, nu găsesc, în El! Deci, înăuntru-am să mă duc Și-apoi, la voi, am să-L aduc.”
Despre-nvierea morților, Zâmbiră batjocoritor, Iar unii au răspuns pe dată: „Despre aceasta, altădată, Să vii, și-atunci, o să-ncercăm, Cu-atenție, să te-ascultăm.”