Ioan 17:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Lumea. Făcut-am cunoscut, Numele Tău, oamenilor Ce Mi i-ai dat în lume. Lor, Tot ceea ce Mi-ai poruncit A spune, le-am împărtășit. Cuvântul, ei Ți-au ascultat Și L-au păzit. Tu Mi i-ai dat, Căci Ție Ți-au aparținut.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁶ Le-am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Erau ai Tăi și Tu Mi i-ai dat, iar ei au păzit Cuvântul Tău.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Am revelat numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Erau ai tăi și Tu Mi i-ai dat; iar ei au respectat Cuvântul Tău.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Am revelat numele tău oamenilor pe care tu mi i-ai dat din lume. Ai tăi erau și mi i-ai dat, iar ei au ținut cuvântul tău.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁶ Le-am arătat Numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Erau ai Tăi şi Mi i-ai dat şi au păzit cuvântul Tău.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Ai Tăi erau și Tu Mi i-ai dat; și ei au păzit Cuvântul Tău.

Ioan 17:6 Mawu Ofanana

Psalmi 119:11

Al Tău Cuvânt Îl voi avea Pus bine, în inima mea, Să nu ajung ca să greșesc Și-n contră-Ți să păcătuiesc!

Psalmi 22:22

Căci voi vesti Numele Tău La ai mei frați, fără-ncetare Și-apoi la-ntreaga adunare Am să Te laud, tot mereu.

Exodul 9:16

Însă-n picioare te-am lăsat Să stai – deși n-ai ascultat – Doar ca să vezi ce tare-s Eu Și pentru ca Numele Meu, Pe tot pământu-a fi vestit!

Proverbe 2:10

Înțelepciunea îți va sta De-a pururi, în inima ta. Pentru-al tău suflet, cunoștința

Proverbe 23:23

Doar adevăr îți însușește! Cumpără-ntr-una-nțelepciune, Și-nvățătură să adune Inima ta; priceperea, Mereu, să-ți fie strânsă-n ea! Asupra lor, tu să veghezi: Nicicând să nu le-nstrăinezi!

Ioan 1:18

Nimeni – așa precum s-a spus – Pe Dumnezeu, nu L-a văzut. El fost-a făcut cunoscut, Lumii, numai de Fiul Lui, Care e-n sânul Tatălui.”

Ioan 12:28

Să-Ți proslăvești, Numele, Tată!” Din cer, s-a auzit, pe dată, Un glas ce-a zis: „L-am proslăvit Și-L proslăvesc, necontenit!”

Ioan 15:19

De-ați fi din lume, dragii Mei, Ea ar iubi ce este-al ei; Dar nu sunteți, din lume, voi, Și pentru că Eu – mai apoi – Din al ei mijloc, v-am ales, Este ușor de înțeles De ce, urâți sunteți, de ea.

Ioan 15:3

Acuma, voi v-ați curățat, Din pricina cuvintelor, Spuse – de Mine – tuturor.

Ioan 15:7

Dacă, În Mine, rămâneți, Și dacă-n voi o să țineți Cuvântul Meu, tot ce doriți, Să cereți doar, și-o să primiți!

Ioan 17:12

Până acum, îi păzeam Eu Și-i ocroteam, în al Tău Nume, Pentru c-am fost cu ei, în lume. Din ei, nici unul n-a pierit, Afară doar de cel sortit Să fie al pierzării fiu, Precum Scripturile ne scriu.

Ioan 17:14

Cuvântul Tău, le-am dăruit; Doar ură, ei au dobândit, Din partea lumii, căci nu sânt Din ea, precum – de pe pământ – Nici Eu nu sunt. Tată al Meu,

Ioan 17:16

Nu-s Eu, din lume, nu-s nici ei.

Ioan 17:2

De Fiu, precum I-ai dăruit Putere, fără de măsură, Să domine orice făptură, Să poată ca să dăruiască Viața cea veșnică, cerească, Celor pe care, Tu i-ai dat, Și-n a Lui seamă, i-ai lăsat.

Ioan 17:24

Tată, acolo unde-s Eu, Voiesc a fi și ei, mereu; Tu Mi i-ai dat, în grijă, Tată, Iar slava care Mi-a fost dată, De către Tine, Eu doresc Să le-o arăt și s-o-mpărțesc Cu ei, fiindcă M-ai iubit ‘Nainte de-a fi întocmit Lumea aceasta, toată. Iată,

Ioan 17:26

Numele Tău, Eu L-am făcut, Printre aceștia, cunoscut; Și-am să-L mai propovăduiesc, Căci, a Ta dragoste, doresc – Cu care Eu, necontenit, De către Tine-am fost iubit – De-acum, să fie, tot mereu, În ei, și-n ei, vreau să fiu Eu.”

Ioan 17:7

Acuma, ei au cunoscut Că tot ce Tu Mi-ai dăruit, Doar de la Tine a venit.

Ioan 18:9

Să plece.” Astfel a vorbit, Ca vorbele ce le-a rostit, Să se-mplinească: „N-am pierdut, Pe cei ce-n grijă i-am avut, Pe care, chiar Tu Mi i-ai dat.”

Ioan 6:37

Tot ceea ce-Mi dă Tatăl Meu, La Mine va ajunge; Eu Primesc, cu drag, pe orișicine Voiește a veni la Mine; Și nimeni nu e izgonit

Ioan 6:39

Că El nu vrea să pierd, nimic, Din ce Mi-a dat ca să păstrez, Ci vrea doar, să îl înviez, Când va fi ziua de apoi.

Ioan 8:51

Vă spun, căci cel ce-a ascultat Cuvântul Meu – și Îl păzește – Acela veșnic viețuiește.”

Ioan 8:52

Iudei-au zis: „Acuma, bine Vedem noi, că ai drac, în Tine, Căci Avram – iată – a murit; Proroci-asemeni, au pierit, Și-acum, Tu zici: „Cel ce păzește, Cuvântul Meu, în veci, trăiește”.

Fapte 13:48

Când Neamurile auziră, Aceste vorbe, preamăriră Cuvântul Domnului, căci El, A dat norodului acel, Prilej de mare bucurie; Iar toți cei rânduiți să vie, La viață, au crezut îndată, Cuvântul spus. Prin țara toată,

Romani 11:2

Voiesc dar, bine să se știe, Că Dumnezeu, cu-adevărat, Poporul, nu și-a lepădat, Pentru că El – luați aminte – L-a cunoscut, mai dinainte. Nu știți ce, în Scripturi, se scrie Când se vorbește de Ilie? Atuncea când se plângea El Față de-ntregul Israel, Lui Dumnezeu, iată ce-a zis:

2 Corinteni 4:6

Căci Dumnezeu, Cel care-a zis – Precum e, în Scriptură, scris – Luminii, ca „să lumineze Și, bezna, să o-ndepărteze”, În inimă, ne-a luminat, Ca noi să fim, neîncetat, În așa fel, încât, mereu, Lumina, de la Dumnezeu – Lumina cunoștinței Lui Și-a slavei Dumnezeului Care se află-n ceruri, sus – Să strălucească, în Iisus, Să-I lumineze a Sa față, Ca zorile, dând lumii, viață.”

Coloseni 3:16

Cuvântul lui Hristos apoi, Cu toată-nțelepciunea-n voi, Vreau, din belșug, să se găsească, Și-n inimi, să vă locuiască. Necontenit, vă întăriți Și, între voi, vă sfătuiți Cu psalmi și cu cântări cerești – De laudă – duhovnicești, Cu mulțumiri, cântând, mereu, Pentru al nostru Dumnezeu.

2 Timotei 1:13

Vreau ca, dreptarul tuturor – Cel al învățăturilor Drepte – pe care, de la mine, L-ai auzit, să îl ții bine, Mereu, cu toată sârguința, Cu dragostea și cu credința Care se află, ne-ndoios, În Domnul nost’, Iisus Hristos.

Evrei 2:12

Și zice: „Eu am să vestesc, Slăvitul Tău Nume ceresc, Fraților Mei. Lauda Ta, Necontenit, o voi cânta, În adunarea lor.” Apoi,

Evrei 3:6

Însă acum, Iisus Hristos – Ca Fiu – se-arată credincios A fi peste-a lui Dumnezeu Casă; iar casa Lui, mereu, Într-adevăr, suntem chiar noi, Dacă ne vom păstra apoi Nădejdile, pân’ la sfârșit, Și-al nostru crez, nezguduit – Cu care-acum, ne lăudăm.

1 Petru 1:1

„Petru, acel care e pus Apostol, în Hristos Iisus, Către aleșii cari trăiesc, Printre străini, și se găsesc – Unii, prin Pont, împrăștiați, Alți-n Galatia aflați, Precum și-n Capadocia, Bitinia și Asia –

1 Ioan 5:20

Noi știm că Fiul Domnului S-a pogorât din cerul Lui, Iar când, la noi, El a venit, Pricepere ne-a dăruit Și, să-L cunoaștem, ne-a-nvățat, Pe Cel cari e adevărat. Acum, noi ne aflăm în El: Suntem cu toții, în Acel Care-i adevărat, de sus, Adică, în Hristos Iisus – În Fiul care-i Dumnezeu Și-i viață veșnică, mereu.

Revelația 2:13

„Știu bine unde te găsești Și știu că, unde locuiești, Se află scaunul pe care – Satana – de domnie-l are. Mai știu de-asemeni, că mereu, Tu ai ținut Numele Meu. Credința nu ți-ai lepădat, Ci tare, tu te-ai arătat, Chiar și atunci când ți-a fost greu – Atuncea când martorul Meu, Cel cari Antipa s-a numit Și credincios s-a dovedit, A fost ucis, în locu-n care, Satana, locuință-și are.

Revelația 3:10

Fiindcă tu ai arătat Că ai păzit, neîncetat, Cuvintele răbdării Mele, În clipele acelea grele, Când ceasul încercării vine, Te voi păzi și Eu, pe tine. Acela e un ceas anume, Ce va să vină peste lume, Să-ncerce oamenii ce sânt Pe fața-ntregului pământ.

Revelația 3:8

„Cunosc ce fapte ai făcut, Pentru că Eu ți le-am văzut. Acuma dar, să iei aminte, Căci pusă-ți este, înainte, O ușă care-ți e deschisă Și nu mai poate fi închisă, De nimeni. Chiar de te-ai vădit Mic în putere, ai păzit Al Meu Cuvânt, neîncetat, Și nicicând, nu te-ai lepădat, Tăgăduind Numele Meu.