Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 15:11 - Biblia în versuri 2014

11 V-am spus acestea-n acest ceas, Ca bucuria-Mi să rămână, În voi, pentru a fi deplină Și-a voastră bucurie, care, Dată vă e, la fiecare.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

11 V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să fie în voi, iar bucuria voastră să fie deplină.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi și pentru ca această bucurie să fie pentru voi completă.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 V-am spus acestea pentru ca bucuria mea să fie în voi și bucuria voastră să fie deplină.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

11 V-am spus acestea ca bucuria Mea să rămână în voi şi bucuria voastră să fie deplină.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi și bucuria voastră să fie deplină.

Onani mutuwo Koperani




Ioan 15:11
21 Mawu Ofanana  

El va vedea ce a rodit Sufletul Său, când a murit Și se va-nviora astfel. Prin cunoștința-aflată-n El, Al Meu Rob, Cel neprihănit, Pe mulți, îi va fi rânduit La starea care e cerută, Care-i lui Dumnezeu plăcută, Și va lua asupra Lui, Nelegiuirea omului.


Atunci nu vei mai fi numită, Ca mai ‘nainte, „Părăsită”, Și nici pământul n-o să-ți fie Privit precum e o pustie. Te vor numi „Plăcerea Mea Se află, tot mereu, în ea”. „Beula”, tu vei fi chemată Ceea ce-nseamnă „Măritată”.


Atunci, am să Mă bucur Eu, Să le fac bine tot mereu, Și-am să-i sădesc cu-adevărat, În țara cere li s-a dat Și-apoi, din tot sufletul Meu, Am să îi ocrotesc mereu.”


Când acea vreme o să vină, Astă cetate va fi plină De slavă și are să-Mi fie O pricină de bucurie, Printre popoarele ce sânt Pe fața-ntregului pământ. Ele afla-vor, cu mirare, Despre tot binele pe care Eu am să-l fac. Vor fi uimite Și-au să rămână-ncremenite, Când au să vadă fericirea Ce o voi da și propășirea.”


Căci al tău Domn și Dumnezeu, În al tău mijloc e, mereu, Asemeni unui viteaz care Îți poate da ajutorare. El se va bucura de tine, Iar a Lui dragoste-L va ține Vesel numai și-nflăcărat Doar pentru tine, ne-ncetat.


Luați vițelul cel mai mare! Tăiați-l, căci ne pregătim Să bem și să ne veselim!


Iată, venit-a, de pe drum, Fratele tău; tot ce voim, Este ca să ne veselim, Căci a fost mort, dar a-nviat! A fost pierdut, dar l-am aflat!”


Când, în sfârșit, ea e găsită, Omul, pe umeri, și-o va pune,


După ce, banul, a găsit, Vecine, prietene-a poftit, Spunând: „Acum, îmi pare bine! Veniți! Vă bucurați, cu mine, Pentru că, iată, în sfârșit, Banul pierdut, l-am regăsit!”


Până acuma, n-ați cerut, Căci voi, pe Mine, M-ați avut, Aici; dar cereți, ca să fie, Astfel, a voastră bucurie, Deplină, când o să primiți, În al Meu Nume, ce doriți.”


V-am spus acestea, să puteți, În Mine, pace, să aveți. În lume, multe veți păți – Necazuri vă vor încolți – Dar îndrăzniți, necontenit, Căci Eu, lumea, am biruit.”


Acuma, însă, clipa vine, Și-am să Mă-ntorc, din nou, la Tine. Eu spun acestea, cât mai sânt, Încă, în lume, pe pământ, Căci vreau, deplină ca să fie, În ei, această bucurie.


Mireasa este-a mirelui; Prietenul acestuia, Ce bucurie va avea, Că șade-alăturea de mire, Putând s-asculte-a sa vorbire! Acum, această bucurie Care îmi este dată mie – Aflați dar – că este deplină Și, veșnic, ea are să țină.


Vreau, al nădejdii Dumnezeu, Să toarne bucurii apoi, Să toarne pacea, peste voi, Căci ele sunt de trebuință Și le primiți doar prin credință, Ca în nădejde, tari să fiți, Prin Duhul Sfânt stând, întăriți!”


Nu vreau să creadă cineva, Că, stăpânire, am avea – Peste credința voastră – noi. Dar, împreună, vrem apoi, Ca să lucrăm, fără-ncetare, La bucuria voastră mare, Pentru că voi – dragii mei frați – Tari, în credință, știți să stați.”


Să nu vă prindă-n mreaja lui, Vinul, ca să vă îmbătați, Căci acest lucru – nu uitați – Este chemat „destrăbălare”. Fiți plini de Duh dar, fiecare.


Și știu – după credința mea – Că încă, voi mai rămânea, Cu voi, în viață, să puteți Ca, bucurie, să aveți Și-n acest fel, să propășiți, În crezul ce-l împărtășiți.


Necontenit, să învățați, Să știți ca să vă bucurați.


Cu toate că nu L-ați văzut – Știu că-L iubiți și L-ați crezut; O bucurie strălucită – O bucurie negrăită – Vă face să vă bucurați,


Și-acum, vă scriem, ca să fie, Deplină-a voastră bucurie.


Doresc, mai multe, să vă spun, Însă, nu vreau ca să le pun Pe o hârtie, cu cerneală. Căci după a mea socoteală, Să vin la voi, nădăjduiesc, Să pot, direct, să vă vorbesc, Nu prin scrisoare, cu măsură, Ci mai pe larg, gură la gură; Dar, pe deplin, când vin la voi, O să ne bucurăm și noi.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa