Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 15:10 - Biblia în versuri 2014

10 Poruncile-Mi, de le păziți, În a Mea dragoste-o să fiți – Așa cum am păzit și Eu, Poruncile Tatălui Meu – Și-n a Sa dragoste-am rămas.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

10 Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, așa cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

10 Dacă respectați poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, așa cum le respect Eu pe ale Tatălui și rămân în dragostea Lui.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

10 Dacă păziți poruncile mele, rămâneți în iubirea mea așa cum eu am păzit poruncile Tatălui meu și rămân în iubirea lui.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

10 Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în iubirea Mea, după cum Eu am păzit poruncile Tatălui şi rămân în iubirea Lui.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

10 Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, după cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui.

Onani mutuwo Koperani




Ioan 15:10
28 Mawu Ofanana  

Căci am păzit căile Lui Și-astfel, în fața Domnului, Am fost găsit nevinovat.


De Domnul, el s-a alipit, Poruncile I le-a păzit, Căci, nicicând, nu s-a abătut De la ceea ce a cerut Domnul, prin Moise. Ne-ncetat,


Moise și-Aron au împlinit Ceea ce Domnu-a poruncit.


Urechea Mea, de Dumnezeu, A fost deschisă și-atunci Eu Nu M-am împotrivit apoi, Și nici nu M-am tras înapoi,


Nimeni, cu sila, nu Mi-o ia: O dau Eu – e-n puterea Mea. Putere am ca să o dau Și pot, apoi, iarăș’ s-o iau: Astă poruncă, am primit, Când – de la Tatăl – am venit.”


Aminte dar, să luați voi, Că, de la Mine, nu v-am zis Nimic, ci Cel ce M-a trimis – Al Meu Tată – Mi-a poruncit Să vă spun tot ce-am auzit.


„De Mă iubiți cu-adevărat, Poruncile ce vi le-am dat, Cu strășnicie, le păziți!


Acela care Mă iubește, Poruncile, Mi le păzește. Acel, de care-s iubit Eu, Iubit va fi, de Tatăl Meu, Iar Eu îl voi iubi pe-acel Și-am să Mă las văzut de El.”


Lui Iuda, drept răspuns, i-a spus: „Cineva, dacă Mă iubește, Cuvintele, Mi le păzește Și astfel, el va fi iubit, De al Meu Tată. Negreșit, Atunci, la el, vom merge Noi, Să locuim cu el apoi.


Dar vine ca să dovedesc, Lumii întregi, că Îl iubesc, Pe Tatăl și sunt pregătit Să fac precum Mi-a poruncit. Acum, haideți să ne sculăm Și, din acest loc, să plecăm!”


În lume. Eu Te-am proslăvit, Pe-acest pământ, și am sfârșit Lucrarea care Mi-a fost dată,


Iisus le-a zis: „A mea mâncare, E să fac voia Celui care Trimisu-M-a, iar Eu voiesc, Lucrarea, să I-o împlinesc.


El e cu Mine, ne-ncetat: Nicicând, El nu M-a părăsit, Căci voia Sa, am împlinit.”


Acum, totuși, se dovedește Că nu-L cunoașteți. Vă e greu, A crede-așa ceva. Dar Eu, În schimb însă, Îl cunosc bine. Că nu-L cunosc, de aș susține, Aș fi un mincinos apoi, Exact așa cum sunteți voi. Dar Îl cunosc și-adeveresc, Căci Eu, Cuvântul, Îi păzesc.


Tăierea – printre cei din jur – Sau netăierea, eu vă zic Precum că nu este nimic. Poruncile lui Dumnezeu, Păzite trebuiesc, mereu, Căci importante, pe pământ, Numai cuvintele Lui sânt.


„Încolo, sunteți învățați, Cum trebuie să vă purtați, Pentru a fi plăcuți, mereu, De către-al nostru Dumnezeu. Așa să faceți – vă rugăm – Și, totodată, vă-ndemnăm În Sfântul Nume-al lui Iisus, Cu o dorință de nespus, Ca în astă privință-apoi, Necontenit, să creșteți voi.


Un Mare Preot, pentru noi, A trebuit, fiind apoi, Sfânt, fără pată, dovedit Nevinovat și despărțit De păcătoși, cu-adevărat, Mai sus de ceruri, înălțat,


Era mai bine, pentru ei – Deci pentru oamenii acei – Să fi rămas cum s-au născut, Fără ca să fi cunoscut Calea neprihănirii dar, Decât să se întoarcă iar – După ce cale-au cunoscut-o – La starea care au avut-o, Fiind, în ăst fel, lepădată Porunca sfântă, ce-a fost dată.


Și, prin aceasta doar, noi știm, Că Îl cunoaștem, de păzim Poruncile care s-au dat, Pe care, El ni le-a lăsat.


Acel care, Cuvântul Lui, Îl va păzi, a Domnului Iubire va ajunge-n el, Desăvârșită-n acest fel, Și, prin aceasta, arătăm, Cum că în El, noi ne aflăm.


Cel care-n El vrea a se ține, Va trebui să știe bine, A viețui curat, frumos, Cum a trăit Iisus Hristos.


Căci dragostea de Dumnezeu Șade în a-I păzi, mereu, Poruncile ce ni le-a dat. Iar după cum am observat, Poruncile Lui nu sunt grele Și pot a fi păzite ele.


Ferice zic – fără-ndoială – La toți cei care straiu-și spală, Să aibă drept, la pomul vieții Și-apoi, în zorii dimineții – Ai lumii noi și minunate – Pe porți, să intre, în cetate!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa