Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 13:18 - Biblia în versuri 2014

18 „Nu zic de toți – M-ați înțeles? – Căci vă cunosc și v-am ales Chiar Eu. Dar trebuie-mplinit, Tot ce Scripturile-au vestit: „Cel ce cu Mine a mâncat Pâine, acel a ridicat, Călcâiul, împotriva Mea”.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

18 Nu vorbesc despre voi toți; Eu îi cunosc pe cei pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura, care zice: „Cel ce mănâncă pâinea Mea și-a ridicat călcâiul împotriva Mea!“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

18 Nu vorbesc despre voi toți. Îi cunosc pe aceia pe care i-am ales. Dar trebuie să se întâmple ce spune Scriptura în care scrie: «Cel care mănâncă împreună cu Mine, a ridicat călcâiul împotriva Mea.»

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

18 Nu vorbesc despre voi toți; eu știu pe cine am ales, dar trebuie să se împlinească Scriptura: «Cel care mănâncă pâinea mea și-a ridicat călcâiul împotriva mea».

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

18 Nu vorbesc despre voi toţi. Eu îi ştiu pe cei pe care i-am ales. Dar, ca să se împlinească Scriptura: Cel care mănâncă pâine împreună cu Mine şi-a ridicat împotriva Mea călcâiul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

18 Nu vorbesc despre voi toți; cunosc pe aceia pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura, care zice: ‘Cel ce mănâncă pâine cu Mine a ridicat călcâiul împotriva Mea.’

Onani mutuwo Koperani




Ioan 13:18
27 Mawu Ofanana  

Chiar și acel cu care eu, În pace, am trăit mereu – Omul în care mă-ncredeam, Cu care pâinea-mi împărțeam – Călcâiul și l-a ridicat Și împotrivă-mi l-a-ndreptat.


Cu oamenii ce îi avea, Feciorul lui Netania, Când de la masă s-au sculat, Cu sabia s-a aruncat Asupra lui Ghedalia – Cari, pe Achim, tată-l avea Și pe Șafan. În acest fel, Ucis a fost, de Ismael, Cel ce-a fost pus drept dregător Peste-al Iudeilor popor, De către marele-mpărat La Babilon înscăunat.


Că omul fi-va dușmănit De cei cu care-a locuit.


Le zise: „Unul, dintre voi, O să Mă vândă”. S-au speriat,


Privind în jurul Său, Iisus Le-a zâmbit blând și-apoi le-a spus: „Cel ce cu mine va întinde Mâna în strachină, Mă vinde.


Seara, cu ucenicii Lui, Iisus, la casa omului, Veni. În casă, a intrat Și cu cei doisprezece-a stat


În jurul mesei, iar apoi, El le-a vorbit: „Unul, din voi, O să Mă vândă.” S-au speriat


Privind în jurul Său, Iisus, Le-a zâmbind blând și-apoi a spus: „Cel care mâna-și va întinde Cu Mine-n blid, Mă va și vinde.


„Dar iată că-n această casă – Cu Mine-aici – șade, la masă, Chiar vânzătorul. Negreșit,


Când a sfârșit de cuvântat, Iisus, în duh, S-a tulburat Și a continuat apoi: „Vă spun că, unul dintre voi O să Mă vândă.” Toți tăceau,


Uimiți, căci nu înțelegeau De cine, oare, le-a vorbit.


„Cel căruia îi voi întinde Eu, bucățica, Mă va vinde!” – A zis Iisus, și a luat O bucățică, de i-a dat, Lui Iuda, zis Iscarioteanul – Acela ce iubea mult banul.


Un lucru, să-nțelegeți, bine: Că nu voi M-ați ales pe Mine. Eu v-am ales! V-am rânduit Și, ca să mergeți, v-am gătit, S-aduceți roade care-apoi Au să rămână. Astfel, voi, Orice veți cere, primi-veți, Dacă-n al Meu Nume, cereți.


De-ați fi din lume, dragii Mei, Ea ar iubi ce este-al ei; Dar nu sunteți, din lume, voi, Și pentru că Eu – mai apoi – Din al ei mijloc, v-am ales, Este ușor de înțeles De ce, urâți sunteți, de ea.


Dar lucru-acesta a-mplinit, Ceea ce Legea a vestit, De mult, când spus-a despre ei: „Am fost urât, fără temei”.


Până acum, îi păzeam Eu Și-i ocroteam, în al Tău Nume, Pentru c-am fost cu ei, în lume. Din ei, nici unul n-a pierit, Afară doar de cel sortit Să fie al pierzării fiu, Precum Scripturile ne scriu.


Astfel, ceea ce-a zis Iisus, Când despre moartea Sa vorbise, Prin spusa lor, se împlinise.


„Păcat e să o sfâșiem. Haideți, mai bine, să punem Sorții s-aleagă între noi, Cui să-i rămână ea, apoi.” În acest fel, s-a împlinit Scriptura care-a glăsuit: „Și-au împărțit hainele Mele – Cămașa a rămas, din ele, Și-au pus sorții să-l hotărască, Pe cel care-o s-o dobândească”.


Așa, ceea ce au vestit Scripturile, s-a împlinit: „Un os, nu Îi va fi sfărmat”.


Apoi, a treia oară-i puse, Lui Petru-aceeași întrebare: „Îmi spune, Mă iubești tu, oare, Fiu al lui Iona?” „Domnul Meu, Tu știi, ce mult, Te iubesc eu!” – Răspunse Petru – întristat, Căci, de trei ori, l-a întrebat Dacă-L iubește – iar, Iisus, „Să Îmi paști oile!” – i-a spus.


Iisus, atuncea, le-a vorbit: „Pe voi – cei doisprezece – Eu V-am adunat, în jurul Meu. Deși-am știut bine ce fac, Totuși, unul – din voi – e drac.”


Cuvintele Scripturilor, Care-s de Duhul Sfânt rostite, Prin David, trebuie-mplinite; Ele, de Iuda, ne-au vorbit – De cel ce a călăuzit Mulțimile, care s-au dus, Ca să Îl prindă pe Iisus.


De la-nceputuri, până când, La cer, S-a înălțat, zburând, După ce mai întâi a dat, Prin Duhul Sfânt, și a lăsat Apostolilor Lui, atunci, Acolo, ale Lui porunci.


Căci nu ne propovăduim Pe noi, atuncea când vorbim; Pe Domnul nost’, Hristos Iisus, Noi Îl vestim – precum am spus – Și, robi ajuns-am a fi noi, Puși în Iisus, doar pentru voi.


Nici o făptură nu se-ascunde, De El, căci – peste tot – pătrunde. Nimic nu e acoperit, Ci totu-i gol, necontenit, Față de Cel cu care noi Avem de-a face, să știți voi.


Loviți, cu moartea, au să fie Copiii ei și o să știe Biserica, precum că „Eu Sunt Cel cari cercetez, mereu, Rărunchi și inimi”, iar apoi – Când am să Mă întorc, la voi – Răsplată-i dau, la fiecare, După ce fel de fapte are.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa