Ioan 12:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ „Oare de ce, nu s-a putut, Ca mirul să se fi vândut – Măcar cu trei sute de lei – Și-apoi, să dăm banii acei, Săracilor?” El a vorbit

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵ ‒ De ce nu s-a vândut parfumul acesta cu trei sute de denari, iar banii să fi fost dați săracilor?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ „De ce nu s-a vândut acest ulei parfumat cu trei sute de dinari, pentru a da apoi săracilor banii obținuți astfel?”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ „De ce nu s-a vândut mireasma aceasta cu trei sute de dinári și să se dea săracilor?”.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁵ „De ce nu s-a vândut parfumul acesta cu trei sute de dinari, iar banii să fie daţi săracilor?”

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ „De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei și să se fi dat săracilor?”

Ioan 12:5 Mawu Ofanana

Esdra 4:14

Dar pentru că noi nu uităm Că suntem cei care mâncăm Sarea din curțile domnești, Nu vrem ca tu să sărăcești. Nu vrem ca să fii păgubit Și drept urmare te-am vestit De cele ce s-au petrecut, Să știi apoi, ce-ai de făcut.

Exodul 5:17

Dar Faraon a zis apoi: „Leneși și trântori sunteți voi! De-aceea ziceți, tot mereu: „Haidem, jertfe, lui Dumnezeu, Să Îi aducem.” Să plecați

Exodul 5:8

Voi, însă, nevoiți sunteți, Ca norma să nu le-o scădeți, Ci cereți, cărămizi să facă, La fel ca la-nceput, chiar dacă Acum, poporul e silit S-adune paie. S-a vădit Că toți sunt niște leneși! Iată Pentru ce strigă ziua toată: „Haidem acuma, să ne ducem Și jertfe, Domnului, s-aducem.”

Amos 8:5

Voi ziceți: „Când va trece, oare, Luna cea nouă, după care, Să vindem grâul adunat? Când trece ziua de Sabat, Să descuiem hambarele, Să micșorăm și efele, Siclul să îl mărim apoi, Să înstrâmbăm cumpăna noi Și pe-orice cale să-ncercăm, Cât vom putea, să înșelăm?

Matei 18:28

De datorie. A ieșit Robul afară, și-a-ntâlnit Pe un tovarăș, ce avea O sută, doar, de lei, să-i dea. Când l-a văzut, s-a repezit, L-a prins de gât și i-a vorbit, Strigându-i amenințător: „Plătește-mi ce îmi ești dator!”

Matei 20:2

Cu câte-un leu s-a învoit,

Luca 12:33

Vă vindeți tot! Pomană dați! Apoi, pungi noi, să căutați, Care, nicicând, nu se-nvechesc Și, pe vecie, dăinuiesc. Aceasta-i ceea ce vă cer; Comoara voastră e, în cer: De hoți, nu poate fi furată Și nici de molie mâncată.

Luca 18:22

Iisus a mai adăugat, După ce țintă, l-a privit: „De-un lucru doar, mai ești lipsit: Du-te de vinde tot ce ai Și-apoi, la cei săraci, să dai. Așa, o să-ți aduni, în cer, Comorile – atât îi cer! Când n-ai nimic a te mai ține Încătușat, hai după Mine!”

Luca 6:41

Vezi, paiu-n ochi, la frate’ tău, Dar bârna, pe care o porți, În al tău ochi, n-o vezi? Cum poți

Ioan 12:4

Gestul pe care l-a făcut Femeia, Iuda, cel numit Iscarioteanul – cel menit Să-L vândă – al lui Simon fiu, Zise, îndată, grijuliu:

Ioan 12:6

Așa, nu că s-ar fi gândit La cei săraci, dar el ținea Punga și, tot ce se punea În ea, în mâna-i a intrat.

Ioan 13:29

Unii din ei au înțeles Că pentru Iuda – cel ales A îngriji punga – Iisus, Vorbindu-i astfel, ar fi spus Să cumpere ce trebuia, De praznic, sau că poruncea Să dea, ceva, săracilor.

Ioan 6:7

Filip a zis, privind la ei: „Pâine, de două sute lei, De vom lua, la aste guri, N-ajunge – chiar de, firmituri, O să le dăm, la fiecare – Căci gloata este foarte mare.”