Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 12:43 - Biblia în versuri 2014

43 De El. Ei, însă, au iubit – Mai mult – doar slava omului, Decât pe cea a Domnului.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

43 Căci au iubit mai mult gloria oamenilor decât gloria lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

43 Ei demonstrau astfel că iubesc mai mult aprecierea oamenilor decât aprobarea lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

43 căci iubeau mai mult gloria oamenilor decât gloria lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

43 fiindcă au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

43 Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani




Ioan 12:43
20 Mawu Ofanana  

Toți cei puternici care sânt Pe fața-ntregului pământ, Au să se-nchine Domnului Și vor mânca în fața Lui. Astfel, toți cei cari, bunăoară, Doar în țărână se pogoară Căci nu pot viața să și-o țină, La El vor trebui să vină Ca să se plece-n fața Lui.


Frica de om s-a arătat Cursă, celui ce s-a speriat; Dar cel ce crede-n Dumnezeu, Neînfricat va fi, mereu.


Tu, milostenie, când faci, Fă-o în liniște – deci taci; Nu trâmbița ce ai făcut, De lume, ca să fii știut. Așa fac doar fățarnicii – Ei și-au luat răsplata – ci


Dar, Domnul i-a privit și-a spus: „Voi, Fariseii, căutați, Neprihăniți, să v-arătați, ‘Naintea omului, mereu; Dar inimile, Dumnezeu Vi le cunoaște. Pot a spune, Că-n fața Lui, e-o urâciune Ceea ce omul a-nălțat.


„Bine, rob bun și credincios” – I-a spus stăpânul, bucuros – „Puține lucruri, ai păzit, Dar, credincios, te-ai dovedit; De-aceea, tu ai să primești, Zece cetăți, să cârmuiești.”


Acum, să vă mai spun ceva: Dacă-Mi slujește cineva, Să Mă urmeze! Unde-s Eu, Va fi și slujitorul Meu. Dacă-Mi slujește cineva, De Tatăl Meu, cinstit fi-va.


Nu vreau a strânge, pentru Mine, Slava, ce de la oameni, vine.


Cum credeți voi, care umblați Doar după slava ce vi-o dați Unii la alții, tot mereu? De ce, slava lui Dumnezeu, Nu încercați să o găsiți?


Cel ce vorbește, de la sine, Va căuta doar slava lui; Dar Cel ce-o cată pe-a Celui Cari L-a trimis, a arătat Că El este adevărat Și că-n lăuntrul Său, nu poate, Ca să se afle strâmbătate.


„Când, singur, M-aș slăvi, vă zic, Că slava Mea n-ar fi nimic” – Spuse Iisus – „dar Tatăl Meu – Cărui, al vostru Dumnezeu Îi ziceți voi – El Mă slăvește.


Iudeu, este acela care, Pe dinăuntru, e Iudeu Și-și are inima, mereu, Tăiată împrejur – în el – În duh, nu-n slovă. Iar, astfel, Laudă-și ia acel Iudeu, Doar de la Domnul Dumnezeu, Căci nu din partea omului Își strânge el, lauda lui.”


Anume, grijă va avea, Atuncea, El, ca să le dea, Viața cea veșnică, cerească, Celor ce au să dovedească Precum că ei au căutat, Prin stăruință, ne-ncetat, În bine doar – strunindu-și firea – Slava și cinstea, nemurirea.


De-aceea, spun, dragii mei frați: Nimica, să nu judecați, Mai înainte ca să vie Al nostru Domn, care-o să știe Ca lucrurile nepătrunse Și-n întuneric bine-ascunse, Cum să le facă și să vină, Să se arete, în lumină. El va descoperi apoi, Și gândurile-ascunse-n voi, Iar de la Dumnezeu, să știți, Că laude, o să primiți.


Căci nu este primit acel Care se laudă, ci cel Care, de Domnul, ne-ncetat, Are să fie lăudat.”


N-am căutat noi – niciodată – Slava cari e, de oameni, dată; N-am căutat, slavă, la voi, Și nici la alții, mai apoi, Deși, apostoli, Îi suntem Noi, lui Hristos, și-astfel, putem Să cerem cinstea meritată, De sarcina încredințată.


Ci drept podoabă, s-aveți voi, Omul din interior, pe care, L-ascunde-n inimi, fiecare, În curăția sănătoasă, Nepieritoare și frumoasă, A unui duh blând, liniștit, Care de Domnu-i prețuit.


Saul a zis, la rândul său: „Da! Am păcătuit, știu bine! Însă acum, vino cu mine, Să mă închin lui Dumnezeu. În față la poporul meu Și la bătrânii cei pe care Neamul lui Israel îi are – Te rog – dă-mi cinstea cuvenită, Cari e pentru-mpărat menită.”


De-aceea iată, Dumnezeu – Cel care-i Domn în Israel – Vorbește-acum, în acest fel: „Spusesem că și casa ta – Și a tatălui tău – vor sta În fața Mea, umblând mereu, Numai după cuvântul Meu.” Dar iată, Domnu-acuma vine, Zicând: „Departe e de Mine, Lucrul acesta! Eu găsesc Căci trebuie să îi cinstesc Pe cei cari, cinste, Îmi arată! Dispreț doar, voi avea, pe dată, Față de cei ce se vădesc Precum că Mă disprețuiesc.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa