Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 11:44 - Biblia în versuri 2014

44 Mortul, glasul, I-a auzit Și, din mormânt, el a ieșit, Având picioarele legate Și mâinile înfășurate, În legături de pânză, iar – Pe față – purta un ștergar. Iisus a zis: „Să-l dezlegați Și-apoi, să meargă, îl lăsați.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

44 Cel ce murise a ieșit cu picioarele și mâinile legate cu fâșii de pânză și cu fața înfășurată într-un ștergar. Isus le-a zis: ‒ Dezlegați-l și lăsați-l să meargă!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

44 Mortul a ieșit având mâinile și picioarele înfășurate cu pânză și cu fața înfășurată cu un prosop. Isus le-a zis: „Dezlegați-l și lăsați-l să meargă.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

44 A ieșit mortul legat la picioare și la mâini cu fâșii de pânză, iar fața lui era înfășurată cu un ștergar. Isus le-a zis: „Dezlegați-l și lăsați-l să meargă!”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

44 Mortul a ieşit cu picioarele şi mâinile legate cu fâşii de pânză şi faţa înfăşurată într-un giulgiu. Iisus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

44 Și mortul a ieșit cu mâinile și picioarele legate cu fâșii de pânză și cu fața înfășurată cu un ștergar. Isus le-a zis: „Dezlegați-l și lăsați-l să meargă.”

Onani mutuwo Koperani




Ioan 11:44
20 Mawu Ofanana  

Atuncea Domnu-a zis: „Să fie Lumină pe acest pământ!” Și-a fost cum zis-a Domnul Sfânt.


Totul e după-a Lui voință: Când poruncește, i-a ființă Ceea ce-a zis – precum Îi place – Căci ce va zice, se va face.


Din locuința morților, Răscumpăr Eu, acest popor, Căci de la moarte, Eu doresc, În acest fel, să-l izbăvesc. Moarte, unde se află, oare, Ciuma acea necruțătoare Ce-aduce spaima tuturor? Tu, locuință-a morților, Unde îți este nimicirea Ce îngrozește toată firea? Căința este nepătrunsă, De ai Mei ochi fiind ascunsă!


Iisus, atunci, le-a poruncit, Cu strășnicie, să vegheze, Taina-nvierii să păstreze, Să nu mai afle nimenea, Iar fetei, hrană, să îi dea.


Veni, apoi, un alt rob, dar, Acesta zise: „În ștergar, Polul ce mi l-ai dăruit, Păstratu-l-am eu, învelit,


Îndată, mortul s-a trezit, S-a ridicat și a vorbit. Iisus, apoi, mergând agale, Îl duse-n fața mamei sale.


Eu și cu Tatăl, una sânt!”


„Înlăturați piatra!” – a spus, Iudeilor prezenți, Iisus. „Dar, Doamne, patru zile sânt, De când e Lazăr, în mormânt” – Îi spuse Marta. „Domnul meu, E mort de mult, miroase greu.”


Apoi, către cel mort, a zis, Cu glas puternic, răspicat: „Hai Lazăre, ieși, imediat!”


Al lui Iisus trup, au luat – Cei doi – și l-au înfășurat În pânză-apoi, de in, curată, Care fusese-nmiresmată, Precum era datina lor, Adică, a Iudeilor.


Însă-n mormânt, ci s-a plecat Și, înăuntru, s-a uitat, Bucăți de pânză doar văzând, Pe jos, împrăștiate. Când,


Și un ștergar împăturit – Ce-a fost pe capul lui Iisus – Mai la oparte, fiind pus.


De-asemenea, vreau să aflați, Că tot așa, cum Tatăl știe – Dând viață – morții, să învie, Și Fiul Său face la fel, Dând viață numai cui vrea El.


Adevărat zic: în curând, Veni-va ceasul acel, când – A și venit, azi e-acea zi – Pe Fiu, morți-l vor auzi, Iar cei care-L vor asculta, Dintre cei morți, s-or deștepta.


El va schimba, trupul pe care Smerita noastră stare-l are, Și îl va face, pe-astă cale, La fel ca trupul slavei Sale, Printr-o lucrare de putere Care, doar după a Sa vrere, Poate orișice lucru-a pune, În slujba Sa, și a-l supune.”


Eu sunt Cel viu; Eu am murit, Dar iată că am înviat Și viu sunt, cu adevărat, În vecii vecilor. Doar Eu Țin ale morții chei, mereu, Și-a Locuinței morților.


Domnul e Cel care omoară, Tot El învie, El pogoară Către a morții locuință Și-apoi, tot El are putință Să scoată – dacă vrea – afară.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa