Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 11:39 - Biblia în versuri 2014

39 „Înlăturați piatra!” – a spus, Iudeilor prezenți, Iisus. „Dar, Doamne, patru zile sânt, De când e Lazăr, în mormânt” – Îi spuse Marta. „Domnul meu, E mort de mult, miroase greu.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

39 Isus a zis: ‒ Dați piatra la o parte! Marta, sora celui mort, I-a zis: ‒ Doamne, deja miroase urât, căci este mort de patru zile!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

39 Isus a zis: „Dați piatra într-o parte!” Marta, sora celui mort, a zis: „Doamne, miroase rău, pentru că este mort de patru zile!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

39 Isus a zis: „Ridicați piatra!”. Márta, sora celui mort, i-a zis: „Doamne, miroase de acum, căci e de patru zile”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

39 Iisus a spus: „Ridicaţi piatra!” Dar Marta, sora celui care murise, I-a spus: „Doamne, miroase deja, căci este de patru zile.”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

39 „Dați piatra la o parte”, a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile.”

Onani mutuwo Koperani




Ioan 11:39
11 Mawu Ofanana  

„Eu sunt străin și venetic; Vreau un ogor – oricât de mic – Să-mi dați, ca loc de-nmormântare, Să-mi îngrop moarta, și pe care, Eu am să-l cumpăr de la voi.”


Și în sudoarea feței tale Mănâncă-ți pâinea, pân’ cu cale, Voi socoti că-i potrivit Să te întorci de-unde-ai pornit! Căci Eu te-am făcut din pământ, Și-n el îți vei afla mormânt!


Spre locuința morților, Ca și o turmă sunt mânați Și pradă morții sunt lăsați. Ei în picioare-or fi striviți De oamenii neprihăniți. Se duce frumusețea lor, Iar în locașul morților Au să-și găsească locuința.


Nici unul, însă, nu e-n stare Să se răscumpere, de-ar vrea; Nu pot, lui Dumnezeu, să-I dea, Prețul răscumpărării lor.


Pe veci, ei n-au ca să trăiască Și nici nu pot să nu zărească Mormântul care îi pândește.


Neliniștite, se simțeau Și, tot mereu, se întrebau: „Cum vom putea? Cine-i în stare, Să-mpingă piatra ‘ceea mare, De pe mormânt?” Când au ajuns


Iisus, că patru zile sânt – De când e Lazăr în mormânt – Află, când a ajuns în sat.


Așa cum fost-a rânduit De Domnul, David a slujit Celor din vremea sa. Apoi, El a murit și, înapoi, Pământului, fusese dat. Lângă părinți, înmormântat, A fost cuprins de putrezire.


Pentru că știu, prea bine, eu, Că n-ai să lași sufletul meu Să stea-n a morții Locuință Și știu că nu e cu putință Să lași să vadă Sfântul Tău, Cum putrezește trupul Său.


Pentru aceștia-i o mireasmă – Sau mai de grabă, o miasmă – Care le vine, dinspre moarte Și, către ea, are să-i poarte, În timp ce, pentru ceilalți, iată, Este mireasma minunată, A cerului de dimineață, Venind din viață, înspre viață. Și, cine, oare, e de-ajuns, Pentru-acest lucru nepătruns?


El va schimba, trupul pe care Smerita noastră stare-l are, Și îl va face, pe-astă cale, La fel ca trupul slavei Sale, Printr-o lucrare de putere Care, doar după a Sa vrere, Poate orișice lucru-a pune, În slujba Sa, și a-l supune.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa