Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 1:4 - Biblia în versuri 2014

4 Măsura Lui, de viață-i plină, Iar ea-i a omului lumină.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 În El era viața, și viața era lumina oamenilor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Viața era în El; și această viață era lumina oamenilor.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 În el era viața și viața era lumina oamenilor,

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

4 În El era viaţa, iar viaţa era lumina oamenilor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 În El era viața, și viața era lumina oamenilor.

Onani mutuwo Koperani




Ioan 1:4
30 Mawu Ofanana  

Ei se încred în avuție, Iar cu-a lor mare bogăție Se laudă, fără-ncetare.


Al nostru Domn și Dumnezeu, Soare și scut este mereu. Domnul aduce îndurare Și slavă, pentru fiecare, Căci de nimic nu e lipsit Cel care e neprihănit.


Pe orbi, pe drumul neumblat – În urmă – îi călăuzesc, Căci am să îi povățuiesc Doar pe cărări necunoscute Care de ei n-au fost bătute. Le voi preface în lumină, Întunecimea cea deplină, Iar căile cele cotite Au să le fie netezite. Acestea am să le-mplinesc Și nu o să îi părăsesc.


„Dar pentru cel care se teme De al meu Nume-n orice vreme, Va răsări deasupra firii Doar Soarele neprihănirii. Tămăduirea – veți vedea – Sub aripa Lui va ședea. Atuncea, voi o să ieșiți Și bucuroși o să săriți Asemenea vițeilor Care-au ieșit din grajdul lor.


Norodul care a zăcut În întuneric, a văzut Mare lumină, iar acei Din umbra morții – peste ei – Soarele-acum a răsărit!”


Lumină a Neamurilor Și slavă a lui Israel.”


Răspunse Marta, dar Iisus, „Eu, învierea, sunt!” – i-a spus. „De-aceea-ți zic, că orișicine, De va avea credință-n Mine, Trăi-va – chiar de a murit.


Iisus a zis, la rândul Lui: „Puțină vreme-aveți lumină. Umblați în ea, ca să nu vină Bezna, să vă cuprindă-apoi; Dacă, în beznă, umblați voi, Nu știți încotro vă-ndreptați.


Eu am venit să fiu lumină, În lumea cea de beznă plină, Ca toți cei cari au să Mă creadă, În întuneric, să nu șadă.


L-a privit blând și-apoi a spus, Pe înțelesul lor, pe față: „Cale și adevăr și viață, Sunt Eu! Și nimenea nu vine, La Tatăl Meu, decât prin Mine!


Aflați că astă judecată Șade în faptul că odată Ce peste lume-a răsărit Lumina, oameni-au iubit Bezna, mai mult decât lumina, Crezând că ea le-ascunde vina, Cu mantia tenebrelor, Rele fiind faptele lor.


De-asemenea, vreau să aflați, Că tot așa, cum Tatăl știe – Dând viață – morții, să învie, Și Fiul Său face la fel, Dând viață numai cui vrea El.


Cum Tatăl are viață-n Sine, A hotărât, că este bine, Ca să Îi dea și Fiului, Să aibă-n Sine, viața Lui.


Când a vorbit, din nou, Iisus, Noroadelor strânse, le-a spus: „Eu sânt Lumina lumii. Cine Are a Mă urma pe Mine, În întuneric, niciodată, Nu va umbla, ci-i va fi dată Lumina vieții.” Printre cei


Cât sunt în lume, pe pământ, Aici, Lumina lumii sânt.”


Cum că Hristos o să sosească Și are ca să pătimească, Iar după ce are să fie Primul care o să învie, Va da lumină, tuturor: Norodului, Neamurilor.”


De-aceea, după cum s-a zis – Iar, în Scriptură, este scris – „Omul dintâi, cari s-a numit Adam, când fost-a întocmit, Un suflet viu, a fost făcut.” Un alt Adam a apărut – Al doilea – care, socotit, A fost drept duh și întocmit, Să fie duhul dătător, Apoi, de viață, tuturor.


De-aceea zic: „Deșteaptă-te Tu, care dormi, și scoală-te, Dintre cei morți, căci luminat, Vei fi tu, de Hristos, îndat’.”


Când se va arăta Hristos – A voastră viață – ne-ndoios, Că și voi vă veți arăta, Cu El, și-n slava Lui, veți sta.


„Ceea ce-a fost de la-nceput, Ce-am auzit, ce am văzut Cu ochii noștri, ce-am privit, Ceea ce noi am pipăit Cu mâinile și avem știre De lucrurile cu privire La viață – la al ei Cuvânt; –


Căci viața – daru-acesta sfânt – Acuma, fost-a arătată, Iar noi, care-am văzut-o, iată Că despre ea, mărturisim Și, tuturora, vă vestim De viața veșnică, aflată, La Tatăl – nouă – arătată;


Iar mărturia Domnului, Aceasta e: Domnul ne-a dat Viață în veci și-a așezat Această viață-n Fiul Lui.


„Apoi, un râu, eu am văzut, Iar apa lui, mi s-a părut A fi de-o limpezime care, Numai cristalul o mai are. Aceasta era apa vie, Ieșind din jilțul de domnie, Cari este al lui Dumnezeu, Precum și-al Mielului, mereu.


Eu sunt Iisus! Iată că Eu Trimis-am, pe îngerul Meu, Către Biserici să vorbească Și astfel, să adeverească Aceste lucruri, ce-au să vină. Sunt, a lui David, Rădăcină, Sămânța Lui. Iată, sunt Eu, Luceafărul care, mereu, Răsare peste-a lumii față, În fiecare dimineață.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa