Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ioan 1:19 - Biblia în versuri 2014

19 Iată ce a mărturisit Ioan, atunci, când au venit – La el – și preoți și Leviți, De la Ierusalim sosiți, Ca să-l întrebe: „Cine ești?”. Când i-a văzut pe toți acești,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

19 Iată mărturia lui Ioan când iudeii din Ierusalim au trimis la el niște preoți și leviți ca să-l întrebe: ‒ Tu cine ești?

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

19 Iudeii din Ierusalim trimiseseră la Ioan (o delegație formată din) niște preoți și niște leviți, cu următoarea întrebare: „Cine ești?”. Atunci, el a făcut o declarație,

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

19 Aceasta este mărturia dată de Ioan când iudeii au trimis de la Ierusalím unii preoți și leviți ca să-l întrebe: „Cine ești tu?”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

19 Aceasta a fost mărturia lui Ioan când iudeii din Ierusalim au trimis la el preoţi şi leviţi să-l întrebe: „Cine eşti tu?”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

19 Iată mărturisirea făcută de Ioan când iudeii au trimis din Ierusalim pe niște preoți și leviți să-l întrebe: „Tu cine ești?”

Onani mutuwo Koperani




Ioan 1:19
27 Mawu Ofanana  

El, ca un martor, a venit Și-n lume, a mărturisit Despre lumină, ca astfel, Să creadă oamenii, prin el.


Iudei-n jurul Său venind, L-au întrebat: „Până când, oare, Ne ții sufletu-n încordare? De ești Hristosul, negreșit, Acum ne spune, deslușit!”


Când auziră ăst cuvânt, Iudeii, iar, au căutat Pietre, voind ca, imediat, Să Îl omoare. Însă El,


Pentru că satul se găsea Atât de-aproape, mulți Iudei, Au coborât, pân’ la femei – La Marta și Maria – vrând, Cu toți să le mângâie. Când


Iudei-au spus: „Dar, cine ești? Prin ce semn, poți să dovedești, Că ai putere, ca să faci, Tot ce ne spui? Ei, ce zici? Taci?”


Iudeii au încremenit: „Ani, patruzeci, au trebuit – Muncindu-se neîncetat – Pentru-a fi Templul înălțat! Atuncea, cum poți Tu să zici Că în trei zile, îl ridici?!”


Mulți din Iudeii ce-l vedeau Purtându-și patul, îi ziceau: „N-ai voie, să ridici ăst pat, Căci este ziua de Sabat.”


Omul acel, iute, s-a dus, Spunând, la toți, cum că Iisus E Cel care l-a vindecat.


Iudeii, de cum au aflat, L-au urmărit, fără-ncetare, Cătând prilej, să Îl omoare, Căci își făcea, lucrarea Lui, În zilele Sabatului.


Iudeii, când L-au auzit, Și mai mult, moartea, I-au dorit, Pentru că El a dezlegat, Ziua lor, sfântă, de Sabat, Și pentru că zicea, mereu, Că Fiu Îi e, lui Dumnezeu, Făcându-Se – prin vorba Lui – Deopotrivă, Domnului.


În jurul Său, Și-L ascultau, Iudei mulți. Când au auzit, Felul în care a vorbit – Dar, mai ales, chiar când Iisus, „A vieții pâine-s Eu”, le-a spus – Au început ca să cârtească Și, între ei, să șușotească,


Iudeii, între ei, cârteau, Zicând: „Încă-L mai ascultăm? Ne dă, al Său, trup să-l mâncăm?”


Iisus a părăsit Iudeea Și S-a-ndreptat spre Galileea, Iudeii vrând să Îl omoare.


Mereu, Iudei-L căutau, La acel praznic, și-ntrebau: „Unde-I?” Dar nimeni nu știa.


Iudeii, toți, se minunau: „Cum poate-Acest om”, se-ntrebau, „Să fie-atât de învățat, Când, nici o școală, n-a urmat?!”


Iudeii s-au și repezit A se-ntreba: „Nu cumva, oare, Voiește ca să se omoare, De zice: „Unde Eu fi-voi, Nu veți putea să mergeți voi”?”


Iudei-au spus: „N-am zis noi bine, Că ești Samaritean și-n Tine


Iudei-au zis: „Acuma, bine Vedem noi, că ai drac, în Tine, Căci Avram – iată – a murit; Proroci-asemeni, au pierit, Și-acum, Tu zici: „Cel ce păzește, Cuvântul Meu, în veci, trăiește”.


„Dar Tu, încă, n-ai împlinit Cincizeci de ani” – ziseră ei – „Și-acum, a ne convinge, vrei, Că pe Avram, Tu l-ai văzut. Tu chiar voiești a fi crezut?”


Însărcinarea ce-o primise, El zis-a: „Cine credeți voi, Că aș fi Eu?” Iar, mai apoi, Ioan vorbi în acest fel: „Iată că nu sunt eu, Acel. Ci-n urma mea, un Altul vine. El e mai mare decât mine, Și-ncălțămintea-I, din picioare – Să I-o dezleg – nu sunt în stare.”


„Vă spun dar, s-aveți cunoștință: A botezat spre pocăință Ioan, și-a zis ca orișicine, Să creadă-n Cel ce-n urmă-i vine – Deci în Iisus – dragii mei frați.”


Ia seama bine: te păzește! De rana leprei, te ferește! Să faceți tot ce, sfătuiți, Veți fi de preoții Leviți. Neîncetat, voi să vegheați, Căci trebuie ca să lucrați După poruncile pe care – Azi – vi le dau, la fiecare.


Vestea pe care-am auzit-o, Chiar de la El am dobândit-o Și, grabnic, iată că venim, Ca să vă propovăduim Cu drag, și vouă, astă veste, Căci Dumnezeu, lumină, este, Iar întunericul mișel, N-a fost, și nu se află-n El.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa