Ieremia 9:26 - Biblia în versuri 2014

²⁶ Pe Egipteni îi pedepsesc Și pe Iudei am să-i lovesc. Îi pedepsesc pe Edomiți, Pe Amoniți, pe Moabiți, Pe toți aceia – din popor – Ce-și rad colțul bărbilor lor Și pe cei care se vădesc Că în pustie locuiesc. Căci neamurile-n lume-aflate Nu au fost împrejur tăiate. Apoi, casa lui Israel, Pot spune că este la fel, Pentru că inima ei – iată – Nu este împrejur tăiată!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁶ pe Egipt, Iuda, Edom, Amon, Moab și pe toți cei ce își rad colțurile bărbii, care locuiesc în deșert. Căci toate națiunile sunt necircumcise și toată Casa lui Israel are inima necircumcisă“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁶ pe cei din Egipt, pe cei din teritoriul numit Iuda, pe cei din Edom, pe cei din Amon, pe cei din Moab și pe toți cei care își rad colțurile bărbii și care locuiesc în deșert; pentru că toate popoarele sunt necircumcise și toți urmașii lui Israel au inima necircumcisă!»”

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁶ pe egipteni, pe iudei, pe edomiți, pe amoniți, pe moabiți, pe toți cei ce își rad colțurile bărbii, pe cei ce locuiesc în pustie, căci toate neamurile sunt netăiate împrejur și toată casa lui Israel are inima netăiată împrejur.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁶ pe Egipt, pe Iuda și pe Edom, pe copiii lui Amon și pe Moab, și pe toți care își taie laturile părului lor, care locuiesc în pustie. Căci toate neamurile sunt netăiate împrejur și toată casa lui Israel este netăiată împrejur la inimă.

Ieremia 9:26 Mawu Ofanana

Ieremia 10:1

„Tu, casă a lui Israel, Domnu-ți vorbește-n acest fel:

Ieremia 4:4

Voi cari în Iuda locuiți Sau la Ierusalim trăiți, La inimi, seamă să luați Și împrejur să le tăiați Doar pentru Domnul, să nu vie Asupră-vă a Lui mânie, Din pricină că a văzut Ce fapte rele ați făcut!”

Ieremia 40:11

Iudeii care au șezut În al Moabului ținut, Sau cei aflați la Amoniți, Ori cei cari fost-au risipiți În țara Edomiților Și-n țările din jurul lor, Aflară că acela care, În Babilon era mai mare, O rămășiță a lăsat În Iuda și a așezat În fruntea ăstui mic popor, Pe un Iudeu, drept dregător. El s-a numit Ghedalia Iar pe Achim, tată-l avea Și-apoi, pe spița neamului, Șafan fusese tatăl lui.

Ieremia 49:32

Cămilele ce-s ale lor, Bune de jaf ajunge-vor, Iar turmele lor au să cadă, În mâinile vrăjmașe, pradă. În vânt, am să îi risipesc Pe toți cei care se vădesc Că își rad colțul bărbilor” –

Ieremia 6:10

„Cui trebuie să îi vorbesc? Pe cine, martor, să-l găsesc?” Urechea lor surdă se-arată, Căci împrejur nu e tăiată. În stare nu-s să ia aminte, Iar ale Domnului cuvinte Sunt o ocară pentru ei, Pentru toți oamenii acei.

Езекиел 31:18

Cu cine, oare, ai putea Tu, să fii pus, alăturea, Dintre copacii înălțați Care sunt în Eden aflați? Dar totuși, fi-vei aruncat Ca și cei care s-au aflat În al Edenului ținut Și-n acest fel vei fi căzut În al adâncului pământ, Cu cei care-mprejur nu sânt Tăiați, și cu cei ce-s pieriți, Fiind de sabie loviți. Iată dar, ce e Faraon – Cari în Egipt este pe tron – Cu toți cei cari îl însoțesc Și împrejuru-i se găsesc” – A zis Acel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu.

Езекиел 32:19

Pe cine-n frumusețe-ntreci? Pogoară și te culcă-n veci, Lângă cei cari sunt arătați Că împrejur nu sunt tăiați!

Езекиел 44:7

În sfântul Meu Locaș, apoi, Niște străini ați adus voi, A căror inimă se-arată Că împrejur nu e tăiată, Iar carnea lor, de-asemenea, Tot netăiată e și ea. Oameni-aceștia Mi-au spurcat Casa, în ea, când au intrat. Grăsimea, pâinea Mea apoi, Și sângele le-ați adus voi În fața urâciunilor Avute de al vost’ popor Și rupt-ați legământul Meu, Pe cari, cu voi, l-am făcut Eu.

Езекиел 44:9

Așa a zis cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Nici un străin nu va putea, În sfântul Meu Locaș, să stea, A cărui inimă se-arată Că împrejur nu e tăiată Și netăiată va avea Carnea din trup, de-asemenea. Străini-n Israel aflați, Cari împrejur nu sunt tăiați, Nu vor intra-n Locașul sfânt

Levitic 26:41

Și Eu, a Mea împotrivire, Față de ei – de a lor fire – Și-am risipit al lor popor, În țările vrăjmașilor. Toți au să își smerească-ndată Inima lor, cari netăiată E, împrejur. Va fi plătită Fărădelegea săvârșită, Atunci, de către fiecare, După măsura ce o are Păcatul ce l-a făptuit.

Fapte 7:51

Ștefan continuă a zice: „Sunteți, cu toți, tari la cerbice Și, împrejur, nu v-ați tăiat, La inimi și urechi! Ați stat, Întotdeauna, împietriți Și, tot mereu, vă-mpotriviți Duhului Sfânt. Cum ați văzut, Pe-ai voști’ părinți că au făcut, La fel faceți și voi, acum, Pășind mereu, pe al lor drum!

Deuteronom 30:6

Inima vă va fi tăiată, Atuncea, împrejur, căci iată, Al vostru Domn și Dumnezeu Dorește să-L iubiți mereu, Din toată inima apoi, Și din tot sufletul, ca voi, În țara voastră, să trăiți.

1 Samuel 14:6

În urmă, Ionatan îi zise Feciorului ce-l însoțise: „Haidem acum, să încercăm – De vom putea – să-naintăm Până la straja cea pe care Neamul de Filisteni o are. De neamu-acesta, niciodat’ – Cari împrejur e netăiat – Să nu te temi, căci Dumnezeu E Cel ce poate ca, mereu, Să ne aducă izbăvire – Indiferent de ce oștire Ne însoțește. Dacă-i mare – Sau dacă este mică – n-are Vreo importanță-n ochii Lui, Căci voia este-a Domnului. Să mergem dar, căci El, apoi, Poate lucrează pentru noi.”

1 Samuel 17:26

David, pe cei ce s-au aflat În jurul lui, i-a întrebat: „Ce are să se facă, oare, Celui care o să-l omoare Pe Filistean și-n acest fel, Ridică, de pe Israel, Ocara ce s-a aruncat? Cum de, ăst om a cutezat – Cari netăiat e împrejur – S-arunce cu ocară-n jur, Pe oștile lui Dumnezeu, Acela care-I viu, mereu?”