Ieremia 7:4 - Biblia în versuri 20144 De-aceea zic: nu vă lăsați, De gânduri goale, înșelați, Privind la Casa Domnului Și-apoi zicând: „E Templul Lui!” Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească4 Nu vă încredeți în cuvinte înșelătoare, zicând: ‘Acesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Domnului!’. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 20184 Nu vă încredeți în cuvinte înșelătoare, spunând: ‹Acesta este Templul lui Iahve, Templul lui Iahve, Templul lui Iahve!› Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 20204 Nu vă încredeți în cuvintele înșelătoare care zic: ‘Templul Domnului, templul Domnului, templul Domnului!’. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu4 Nu vă hrăniți cu nădejdi înșelătoare, zicând: ‘Acesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Domnului!’ Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 19314 Nu vă încredeți în cuvinte de minciună, zicând: Templul Domnului, templul Domnului, templul Domnului sunt acestea! Onani mutuwo |
Lucrul acesta, negreșit, Are să fie împlinit, Pentru că ei – cum am văzut – O mișelie au făcut, În Israel. Au jinduit Și-n urmă ei au preacurvit Cu soațele ce le aveau Cei cari, aproape, le erau. De-asemenea, au prorocit Și-n al Meu Nume au vorbit Numai minciuni, chiar dacă Eu Nu le-am trimis cuvântul Meu. Știu ceea ce s-a întâmplat Și martor sunt, neîncetat!”
„Trimite dar – ca să se știe – La toți cei cari sunt în robie, Acest cuvânt și să le spui: „Iată cuvântul Domnului Spus despre-acel Nehelamit Care, Șemaia, e numit: „Toate cuvintele acele Spuse de el, nu-s ale Mele Prin ceea ce a cuvântat, Încredere v-a insuflat, Dar ea este nesănătoasă, Pentru că este mincinoasă.
Voi toți Mă necinstiți mereu, În față la poporul Meu, Un pic de orz să dobândiți Sau niște pâine să primiți. Pe cei ce n-ar fi trebuit, Voi îi ucideți, negreșit, Și să trăiască-i faceți voi, Pe cei ce nu trebuie-apoi. Astfel, îi înșelați mereu, Pe cei ce sunt popor al Meu, Pentru că ei și-au însușit Minciunile ce le-ați rostit.”
Toți căpitanii – acei cari, Peste cetate sunt mai mari – Știu ca să judece doar dacă, Daruri, au ca să li se facă. Preoții știu să dea povețe Poporului și să-l învețe, Numai atuncea când, o plată, Urmează să le fie dată. Prorocii lui au dovedit Că pentru bani au prorocit. Și iată-i că mai îndrăznesc, Pe Domnul, de se bizuiesc, Zicând: „Dar nu e Dumnezeu, În al nost’ mijloc, tot mereu? Tocmai de-aceea, mai apoi – Nicicând – atinși nu vom fi noi, De valul de nenorocire Ce se abate peste fire!”
Când acea zi o să sosească, Nu are să mai trebuiască, Obrazul să îți fi roșit Pentru ceea ce-ai făptuit, Pentru păcatul tău știut Cari împotrivă-Mi l-ai făcut. Atuncea, din mijlocul tău, Voi scoate tot ce este rău. Trufașii fi-vor scoși afară Și n-ai să te mai îngâmfi iară, În clipa-n care ai tăi sânt Aflați pe muntele Meu sfânt!